vineri, 26 iulie 2019

Bazinul electoral al românilor de “afară“


O cifră aruncată oarecum la întâmplare îngrozeşte societatea românească. Ministrul pentru românii de pretutindeni a reanalizat datele şi a constatat că jumătate dintre români trăiesc în afara graniţelor. Mai exact 9,7 milioane de suflete. Ministrul acestui ciudat minister, născut din cauze obiective, dar cam fără obiect concret, i-a pus la socoteală şi pe românii din Republica Moldova, din Ucraina, din Serbia, mulţi dintre ei fără cetăţenie română.
Problema românilor plecaţi din ţară este dezbătută din când în când, mai ales în preajma alegerilor. Voturile lor contează nu atât ca număr, cât ca semnal politic. Înghesuiala de la secţiile de votare a fost utilă candidatului Iohannis la alegerile din 2014. La alegerile europarlamentare a fost acelaşi scandal, opoziţia reproşând guvernului că a organizat prea puţine secţii de votare.
În sfârşit, problema secţiilor de votare din străinătate rămâne nerezolvată chiar dacă se va putea vota timp de trei zile. Înghesuiala în sine era cea mai bună campanie electorală desfăşurată chiar în ziua alegerilor. UN simplu cetăţean spunea odată că ar trebui ca ţările în care lucrează românii să aibă datoria să le asigure accesul la vot pentru că respectivii cetăţeni sunt contribuabilii lor. Este o idee radicală, dar un pic de adevăr există aici.
Prea atenţi la ce se întâmplă în ţară, nu prea vedem ce se întâmplă afară. Marea Britanie are un premier anti-UE. A susţinut BREXIT-ul şi are o abordare radicală. Cu sau fără acord la 31 octombrie Marea Britanie iese din UE. Boris Johnson, un Trump britanic, deocamddată în miniatură, va zgudui Europa. PSD a fost acuzat, în timpul preşedintelui Liviu Dragnea, că este anti-european. Abia de acum înainte se va vedea ce înseamnă să fii anti-UE. Euroscepticii adunaţi în noul guvern de la Londra ar putea da tonul unui nou euroscepticism în rândul ţărilor rămase în UE.
După recentele euroalegeri ţările din est au rămas fără funcţii importante în instituţiile care contează. Este ca şi cum ar fi în opoziţie, deşi în Parlamentul European nu există putere şi opoziţie.
La rândul lui, Donald Trump afirma că UE este mai rea decât China, pentru că s-a înfiinţat cu scopul de a le face concurenţă Statelor Unite.
În această nouă conjunctură internaţională situaţia străinilor, care lucrează în ţările dezvoltate din UE, printre care se află peste patru milioane de români, nu are cum să fie mai bună.
Autorităţile de la Bucureşti nu pun în discuţie situaţia reală a cetăţenilor plecaţi din ţară. Tratează problema numai din punct de vedere politic, electoral. Opoziţia, incluzându-l aici şi pe preşedintele Iohannis, vede în românii „de pretutindeni” numai un bazin electoral anti-PSD.
Intrând în precampania electorală, care de fapt este o campanie în toată regula, în continuare problema românilor din străinătate va fi excesiv politizată.
Dar de ce a ieşit ministrul Intotero tocmai acum cu ştirea-bombă că jumătate dintre români trăiesc înafara graniţelor? Noul vicepremier spune că este o eroare de comunicare. Dacă preşedintele ţării este responsabil cu politica externă în mod normal ar fi trebuit ca tot în sarcina preşedintelui să cadă şi soarta românilor plecaţi din ţară. PSD nu a avut, şi nu are, capacitatea de a pune astfel problema. Acum este prea târziu. De altfel românii din străinătate s-au reorientat. La europarlamentare „bazinul electoral” s-a sucit şi nu au mai votat partidul preşedintelui Iohannis, ci au pus mai multe ştampile pe USR-PLUS decât pe PNL.
Adică guvernul PSD măreşte pensiile părinţilor rămaşi în ţară, iar fiii din străinătate votează PNL sau USR-PLUS. Ceea ce se pare că se va întâmpla şi la alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu