Avem cunoscuţi care trăiesc în străinătate şi rămânem
surprinşi cînd ne povestesc că mîncarea de acolo n-are nici un gust… Îmi spune
o nepoată ce lucrează peste vară într-un restaurant occidental că pîinea e
dulce, ei pun zahăr în orice, pînă şi pe oul fiert de la micul dejun… Industria
alimentară compensează gustul fad al alimentelor prin zahăr şi sare în exces,
afectînd sănătatea consumatorilor. Cam acelaşi lucru se petrece şi la noi!
Nu avem nici noi alternative de mîncare sănătoasă şi
ieftină. Puţini îşi produc singuri mîncarea, fie cumpără din agricultura
ecologică, iar ceilalţi spun că dracul .. nu-i atît de negru. Ba este.
Alimentaţia chimizată este acuzată pentru o treime din tumorile cancerigene.
Cancerul este una dintre bolile cu impact uriaş asupra
sănătăţii omului, atacă indiferent de vîrstă, iar alimentaţia „modernă” este un
factor negativ constatat de toate studiile. Prezintă risc mărit alimentele cu
aditivi (E-uri), organisme modificate genetic, reziduuri de pesticide, erbicide,
insecticide şi îngrăşăminte chimice… Carnea produsă cu ajutorul furajelor
modificate genetic nu-i cea bună. Îndulcitorii şi potenţiatorii de aromă măresc
riscul de cancer.
Medicii ne sfătuiesc să consumăm cereale integrale,
leguminoase, legume și fructe, să
limităm grăsimea, zahărul şi sarea, să evităm băuturile dulci, carnea
prelucrată şi fast-food, să reducem la maximum alcoolul şi tutunul, să ne
păstrăm greutatea, să ne mişcăm 30 de minute pe zi. Însă piaţa este plină
tocmai de produse periculoase pentru sănătate şi sîntem dependenţi de acestea.
Credeam că piaţa concurenţială va elimina alimentele
nesănătoase, dar mai degrabă dispar cele ecologice (sînt scumpe) şi rămîn cele
din agricultura convenţională. Concurenţa sporită determină preţuri mici şi
produse variate, însă de calitate nutritivă redusă. Agricultura şi industria
alimentară sînt afaceri, aşa că nimic nu-i bun şi ieftin în acelaşi timp!
UE garantează drepturile consumatorilor şi siguranţa
produselor, dar nu-i suficient, de vreme ce 30% din cancere sînt produse de
alimentele pe care le consumăm. UE nu reuşeşte să protejeze sănătatea
europenilor: 99% din alimente provin din agricultura convenţională şi sînt
procesate cu aditivi de sinteză chimică şi doar 1% sînt bio. UE previne
contaminarea, nu asigură sănătatea plantelor şi bunăstarea animalelor. Ce-i de
făcut?!
Legislaţia europeană este încorporată în cea românească,
deci sistemul de siguranţă alimentară trebuie eficientizat, astfel ca în
mîncare să nu fie substanţe care te ucid. Agricultura şi industria alimentară
sînt controlate vag, dar intens subvenţionate de stat. Risipim 50% din
alimentele pe care le cumpărăm, fiecare consumator aruncă 200 kg de mîncare, în
valoarea de 300 de euro, pe an.
Dorim noi practici agricole, fermele zootehnice să treacă de
la intensiv la extensiv, statul să sprijine exclusiv agricultura ecologică, dar
semnele în politica agricolă comună (PAC) sînt palide pe lîngă ce ne-am dori.
Mîncarea cumpărată nu-i bună, mîncăm jumătate şi cealaltă o aruncăm.
Flămînzi, mergem în piaţa ţărănească şi constatăm că ţăranii
au fost alungaţi de normele europene şi nu ne lăsăm păcăliţi de falşii ţărani,
care vînd alimente la fel de chimizate precum cele din supermarket. Fructele de
pădure (afine, vin murele) şi hribele sînt minunate şi uneori găsim ţărani
veniţi de prin preluci şi curtuiuşe, care vînd ouă de găină cocoşită, cîrnaţ şi
şuncă de casă, roşii de grădină şi lapte cu cioturi, pentru nepoata din
occident!
Valorile europene nu sînt doar libertatea, toleranţa,
democraţia şi presa critică, independentă şi liberă să exprime păreri. Vrem şi
o agricultură curată, care să producă alimente sub sigla ecologică: o frunză
verde cu 12 stele albe.
Autor: Nicolae Goja
Sursa: Graiul
Maramureşului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu