Moţiunea salvării naţionale

Adoptată cu voturile parlamentarilor PNL, USR, ALDE, Pro România, UDMR, dar și cu câteva voturi de la Minorități, moțiunea de cenzură obligă PSD să treacă în opoziție.

Premierul Dăncilă s-a luptat până la capăt. Nu a cedat în fața evidențelor. Ca lider al PSD, Dăncilă lăsa impresia că are controlul nu numai în propriul partid, ci și asupra unor parlamentari din Pro România, ALDE și Minorități. Votul nu i-a dat dreptate. Guvernul a căzut.

Nu este primul guvern care cade în urma unei moțiuni de cenzură. Niciodată nu s-a întâmplat ca un guvern să cadă cu o lună de zile înaintea unor alegeri. Guvernul PSD a căzut în 10 octombrie, iar campania electorală pentru alegerea președintelui României începe în mod oficial în 12 octombrie.

Primele zile ale campaniei candidatul Klaus Iohannis și le va petrece consultându-se cu partidele pentru formarea unui nou guvern.

La dărâmarea guvernului PSD au pus umărul toate partidele. La prima sa intervenție președintele Iohannis a adresat mulțumiri unui singur partid, care se nimerește a fi chiar partidul al cărui candidat este. Este adevărat că PNL a ințiat moțiunea, dar a fost o victorie comună a cinci partide și a patru deputați de la Minorități. Nu a fost corect să scoată în evidență doar unul dintre partide. Acest lucru nu este de natură să creeze un front comun împotriva unui guvern despre care cam toată lumea a căzut de acord că a fost „o catastrofă”.

După orice bătălie, vai de cei învinși. Deocamdată, PSD este singurul învins. Restul partidelor își înscriu o victorie în palmares. Au, așadar, dreptul la o compensație. PNL, ca inițiator, și-a rezervat dreptul de a cere funcția de prim ministru. În același timp, USR, a doua forță politică de opoziție din parlament, a cerut alegeri anticipate. Președintele Iohannis a și afirmat că este adeptul alegerilor anticipate. În consecință, USR este de acord cu desemnarea lui Ludovic Orban cu formarea guvernului, dar nu va vota guvernul respectiv în parlament, pentru a forța alegerile anticipate.

Cele două partide care au votat pentru căderea guvernului Dăncilă, ALDE și Pro România, au propria viziune despre formarea unui nou guvern. Ei propun formarea unei majorități parlamentare Pro România – ALDE – PSD, urmând să-i prezinte președintelui o persoană pe care acesta să o desemneze cu formarea unui guvern.

Inițiată și votată în numele salvării țării din mâinile unui guvern incapabil, odată adoptată, moțiunea aduce după sine o serie de probleme. Cei care și-au dat mâna pentru dărâmarea guvernului au idei diferite despre ce trebuie pus în loc.

PNL vrea să guverneze. USR vrea anticipate. Pro România și ALDE vor să guverneze, ajutați de PSD. Probabil UDMR va merge în tabăra ce va reuși să pună de o majoritate parlamentară.

Ce vrea PSD? Aceasta este marea întrebare. Cum o vor trata de acum înainte pe Viorica Dăncilă din moment ce a pierdut puterea? De regulă la toate partidele, dar mai cu seamă la PSD, după ce un lider pierde guvernarea este supus unor critici dure, deseori sfârșind prin a fi detronat.

De data aceasta situația este mai complicată. Liderul partidului este candidat la președinție. Dacă guvernul ar fi căzut înainte cu câteva luni, cu siguranță Viorica Dăncilă nu ar fi fost desemnată candidat prezidențial. Se mai pot reface jocurile astfel încât ALDE, Pro România și PSD să aibă un candidat comun?

Moțiunea de cenzură pare să fi rezolvat o problemă, demiterea unui guvern incapabil, dar ridică un mănunchi de probleme, care pot târî țara într-o criză politică fără precedent.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş