Vin
raze de lumină în tumult,
Înfiorează
muguri străvezii,
În
trunchiul reavăn inima ascult
Când în
nectar bondarii fac beții.
Pe
ramul vremii iar au răsărit
Fecioare
ireale-n zori de zi,
Miresme
ca de rai au năvălit
În
voaluri de petale rozulii.
De pace
imnuri înspre miază-zi
Înalță corul
de albine-n zbor,
Regina
însăși
florile-o păzi
Folos
să fie-n truda tuturor.
Ah,
fericită m-aș
simți
atunci
Când
florile fecioare-ar zăbovi
--Nesocotind
a timpului porunci—
Și-ar
sta deschise-o zi și
încă-o zi…
Dar
ramul cum ades e schimbător,
De
vrerea pământeană depărtat,
Corole
ireale, visător,
În
sipetul crăiesc a ferecat.
Vin
raze de speranță
în tumult,
Înfiorează
ceasuri străvezii,
În
trunchiul copt eu inima ascult
Când în
nectar bondarii fac beți…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu