IARNA
(Autor NELU DANCI – Plopiș-Maramureș)
Iarna nu-i ca
altădată,
Ea se lasă așteptată,
De copii și de bunici,
Și de mândrele,
mămici.
Să se dea cu sănioara,
Că iarna nu e ca vara,
Să luăm bine aminte,
Așa spunea un președinte.
Dar,zăpadă acum nu
este,
Nu e iarnă de poveste,
Cum demult noi ne
jucam,
Cu zăpadă ne băteam.
Și făceam om de zăpadă,
Fiecare în ogradă,
Nas de morcov îi puneam,
După care, îl mâncam.
Și moșu fără de nas,
Doar cu oala a rămas,
Ce era de pălărie,
Dar acuma nu se știe.
Cum era mai de demult,
Când telefon nu am avut,
Ne jucam, era frumos,
Dar era și sănătos.
DEMULT PRIN GER
(Autor NELU DANCI – Plopiș-MM)
Demult prin ger noi colindam,
În mândra seară de
Crăciun,
Gânduri multe,
chiar aveam,
Că s-a născut un Fiu bun.
Și umblam din
casă în casă,
Să vestim ce-am auzit
Și de noaptea era
geroasă,
Colindam de Fiul Sfânt.
Dar acum cu pandemia,
Nu e voie să umblăm,
Obiceiurile și veselia,
Musai e să le uităm.
Dar românul,credincios
Și cuminte, cum este
el,
A sărbătorit frumos,
Dar nu a făcut,,Verjel".
Am mai mers pe la vecine,
Cum e obiceiul la noi,
Urma lui chiar nu
rămâne,
Nu a nins, au
fost doar ploi.
O vorbă aveau bătrânii,
Poate ninge încă mult,
,,Iarna n-o
mănâncă câinii!”,
Poate fi iarnă, ca
demult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu