(recenzie Vasile BELE)
,,Când sufletul
ți-e-mpovărat
Și simți că îți e greu
în viață,
Caută preotul lăsat,
De Dumnezeu, să-ți dea
povață!".
(coperta 1), din volumul ÎNVĂȚĂMINTE
PENTRU SUFLET, apărută la Editura Arco Iris, Brașov, 2019, pag. 40, ISBN
978-606-94609-8-6, autor VICTORIA
FURCOIU, aflat la ediția a III-a, tipărită cu binecuvântarea
Preasfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, volum pe care
l-am primit cu ,,dedicație și iscălitură", de la autoare.
Volumul are drept concepție de copertă - BISERICA ORTODOXĂ MĂRCUȘ, com. DOBÂRLĂU,
jud. Covasna (coperta 1) și pentru coperta 4 (spate) a fost aleasă MĂNĂSTIREA MĂRCUȘ, com. DOBÂRLĂU,
jud. Covasna, una dintre cele mai frumoase concepții gândindu-mă la bogăția
spirituală a acestui binecuvântat popor.
Am mai scris despre poeziile Victoriei
Furcoiu, dar acelea erau din categoria literaturii pentru copii - povești în
versuri, cărți de colorat, alfabetul, ghicitori și fabule, sfaturi pentru copii
- extraordinar de frumoase concepute, realizate, scrise... repet, m-am simțit
ca un copil iubit, alintat, răsfățat. Dorința autoarei prin aceste volume este
de a transmite buna și dreapta învățatură copiilor, nepoților, dar nu oricum ci
parcă într-o joacă. A reușit, garantat!
Felicitări distinsă și bună prietenă pentru
întreaga activitate literară depusă în folosul literaturii române. Mă bucur că
am descoperit / colaborat / recenzat volumele Dumneavoastră, un motiv în plus
de a prelungi copilăria, lecturându-le.
Azi, vă propun, o altă față a poetei/omului
Victoria Furcoiu... Azi, îl/o găsim în maturitatea literară. De ce spun asta?
Am în fața (chiar am terminat de citit) volumul denumit supra, ÎNVĂȚĂMINTE PENTRU SUFLET, cu poezie
religioasă - o binecuvântare ,,căzută" peste mine, cu atât mai mult cu
cât, azi, este sfânta zi de duminică (24 ianuarie 2021) și ziua Unirii
Principatelor Române, 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza - 162 de
ani, dată cu mare importanță istorică, și a 31-a duminică după Rusalii. Nimic
întâmplător...
Uniți am fost, uniți vom fi, inclusiv întru
literatură. Ea, literatura, ne-a unit și ne-a înfrățit, precum biserica lui
Hristos. Literatura și cultura ne reprezintă și ne este scut în viață.
Întrebați poeții! Întrebăți-i pe scriitori. Cât de frumos este atunci când
poezia devine rugăciune? Și prin rugăciune, uneori, ne întoarcem la poezie. Un
astfel de demers ne propune - drept binecuvântare - poeta noastră, crezând în
Unul Dumnezeu și în Sfânta Treime.
,,Cât de puțin ne
ceri, Tu, Doamne,
Nouă, ca oameni să
trăim!
Doar respectând
vrerile Tale,
Putem avea planeta-n
schimb!
Atunci când omului
I-ai dat,
Chipul și-asemănarea
Ta,
Nimic în schimb nu
i-ai luat,
Te-ai îngrijit de
viața sa.
I-ai dat de toate
omului:
Pământ, lumină, apă,
hrană,
Făcând lege dorința
lui,
Doar de porunci să
țină seamă.
(...)
Aflăm că toți putem
să-i fim,
Prieteni buni, numai
atunci,
Când dovedim că vrem
și știm,
Să-mplinim sfintele
porunci", pag.
3, poezia CÂT DE PUȚIN...!
Volumul ne prezintă, în versuri, așa cum doar
Victoria Furcoiu știe mai minunat, cele zece porunci dumnezeiești, lăsate,
nouă, creștinilor, piatra de chezășie, pentru a avea parte de o lume plină de
evlavie, o lume plină de dragoste pentru oameni și Cristos, o lume cu adevărat
dumnezeiască - porunci pentru a putea moșteni Grădina Raiului - raiul cel
veșnic - cele 10 porunci, sau Decalogul, scrise de Dumnezeu pe o piatră, și
date lui Moise pentru a fi arătate/scrise/respectate, acestea pot fi
văzute/citite în cartea Exodul. Doamne ajută! Azi, cu atâta modernitate,
vrem-nu-vrem, parcă ne îndepărtăm de Dumnezeu, de biserică, de porunci, de
post... Doamne, iartă-mă! Unul din ei chiar eu sunt...
,,Moise
s-a suit la Dumnezeu. Și Domnul l-a chemat de pe munte, zicând: 《Așa să vorbești casei
lui Iacov și să spui copiilor lui Israel...》Acum, dacă veți asculta glasul meu și dacă
veți păzi legământul Meu, veți fi ai Mei dintre toate popoarele, căci tot
pământul este al Meu". (Exodul 19:3,5)
PORUNCA I
,,Eu sunt Domnul Dumnezeul
tău, să nu ai alți dumnezei afară de Mine!", pag. 5-7.
Pe parcursul celor 14 strofe (catrene) a câte
patru versuri, poeta ne introduce în adevărată spiritualitate, vorbindu-ne atât
de frumos, despre cine este Dumnezeu și de ce trebuie să respectam această
poruncă. Iată:
,,Să ai un singur
Dumnezeu,
Numai la El să te
închini,
Smerit, doar El să fie
al tău,
Cel Unic, creator de
lumi!
Chiar dacă pare
nevăzut,
De mintea noastră
necuprins,
E Adevărul Absolut,
Atotputernic,
Neînvins.
În judecată, Cel mai
Drept,
De oameni, Cel mai
iubitor,
In toate, Cel mai
Înțelept
Și peste iad,
Biruitor.
Vine atunci când nu
gândești,
El este unde nu
te-aștepți
Și, arătându-ți că
greșești,
Te-ajută răul să-l
îndrepți",
pag. 5.
EL - adevăratul Dumnezeu ,,deschide
porți", ,,e același pentru toți", ,,un înger păzitor ne-a dat",
,,nicicând nu te va părăsi". Pentru orice faptă să-ți pui speranța în EL,
iar de cumva ai săvârșit un păcat sau o greșeală, să ceri să fii iertat și
,,greșeala să nu se repete".
,,Oricât de multe
crezi c-ai ști,
Oriunde-ar duce drumul
tău,
Să nu uiți de
porunca-ntâi,
Să ai un singur
Dumnezeu!", pag. 7.
PORUNCA a II-a, pag. 8-9.
,,Să
nu-ți faci chip cioplit și nici asemănare a vreunui lucru...!
Să nu te închini lor,
nici să le slujești lor!".
,,Să nu îți faci vreun
chip cioplit,
Sau vreo asemănare-a
lui,
La care să te-nchini
grăbit,
Să-ncalci porunca
Domnului!
Să nu te-nchini la
chip cioplit,
A lucrului asemănare,
Din cele câte-s pe
pământ,
In cer și-n ape
curgătoare!", pag. 8.
Și precum o dumnezeiască predică, inima plină
de Dumnezeu, a unei bunici împlinite și iubite, multumită de familia pe care
I-a dăruit-o Dumnezeu, ne mai învață: ,,să chemi îngeri dumnezeiești",
,,să nu te lași amăgit" de idoli sau alții asemenea, să nu bei, să nu
fumezi, să nu iubești trufia și mândria, să nu asculți ori să crezi în vrăji
sau vrăjitoare.
,,Când sufletul
ți-e-mpovărat
Și simți că îți e greu
în viață,
Caută preotul lăsat,
De Dumnezeu, să-ti dea
povață!", pag. 9.
PORUNCA a III-a, pag. 10-11.
,,Să nu iei numele
Domnului Dumnezeului Tău în deșert!".
,,Poruncă-i de la
Dumnezeu,
De vrei să o
îndeplinești,
Nu lua în râs numele
Său,
Căci rău, urât
păcătuiești!
Rostește-I numele
pios,
Cu dragoste, crezând
în El,
Urmându-I drumul
luminos,
Să-I fii un slujitor
fidel!", pag. 10.
Și nu doar acestea! Încearcă să ,,lupți cu tot
sufletul tău", să nu te amăgești cu păcat spunând că Il cunoști pe El, să
chem martor pe Dumnezeu, dacă faci vreun jurământ, să nu judeci, să nu rostești
blesteme, să nu înjuri, dar cel mai bine ar fi să nu juri, ci să îți respecți
cuvântul rostit, adică,,DA!" să fie da, și ,,NU!", să fie nu.
,,Păstrează-ți
sufletul curat,
Cum ți-a fost dat de
Dumnezeu!
Nu te lăsa dus în
păcat!
Nu lua în râs Numele
Său!", pag. 11.
PORUNCA a IV-a, pag. 12.
,,Adu-ți aminte de ziua
Domnului, ca să o cinstești!".
,,Respectă ziua
Domnului,
A șaptea zi din
săptămână,
Ce-a fost lăsată
omului,
Spre rugăciune și
odihnă!", pag. 12.
Să crezi în această zi a Lui Dumnezeu. Să o
cinstești cu tot sufletul. El este lumină și întuneric și depinde doar de tine
cum alegi să trăiești. Și un lucru de o profunzime maximă, pe care nu îl putem
uita, este Judecata de apoi.
,,Spre El, în Sfintele
Duminici,
Oricare om este
chemat,
În toate Sfintele
Biserici,
Atunci când clopotele
bat", pag. 12.
PORUNCA a V-a, pag. 13-15.
,,Cinstește pe tatăl tău
și pe mama ta, ca să-ți fie ție bine și să trăiești ani mulți pe pământ".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu