Vasile Boiciuc Rogneanu - 35 de ani pe scena cântecului popular românesc!

 

La aniversarea a 35 de ani în slujba folclorului românesc şi ucrainean din Maramureş, rapsodul popular numit şi „horitorul de pe Valea Ronişoarei”, Vasile Boiciuc Rogneanu, a fost sărbătorit într-un mod aparte prin publicarea unei cărţi dedicate lui. Autorii ei, Vasile şi Cristina Bele, prof. Florica Jurasko şi Gheorghe şi Ramona Ursan au reuşit să tipărească o carte complexă, o carte biografică, în două capitole.

Primul capitol, „Să ne cunoaştem semenii” face referire la rubrica „Flori de cântec românesc” – recunoaşteţi interpreţii, pe care a iniţiat-o, dar şi la faptul că este fondatorul Festivalului „Ronişoară, apă lină” de la Rona de Sus. Inspirat este şi un alt subcapitol dedicat premiilor, diplomelor şi dinstincţiilor primite de-a lungul timpului, începând cu anul 1984 până în 2019. Am remarcat şi articolul scris de Nicolae I. Petricec, „Truditorul – Vasile Boiciuc Rogneanu”.

Capitolul II se referă la „Oameni care se gândesc la Vasile Boiciuc Rogneanu” şi cuprinde gânduri ale oamenilor care s-au intersectat cu rapsodul popular,colegi de breaslă, profesori, public, prieteni: conf. univ. dr. Ioan Semeniuc, Maria Stegeran, Maricica Mihoianu Bălău, Mariţa Grigor, Eugen Indre, Mărioara Paşca Pop, Lituca şi Vasile Pintea, Eudochia Lauruc Bobota, Maria Tripon, Ana Holdiş Pop, Zorica Elvira Giurgiu, Hermina Marc Iluţi, Silvia Tămăşan, Paul Ananie, Marian Mihai, Rodica Grosu Ioniţă, Elena Turcanu, Vasile Pop, Petre şi Maria Botiş, Vasilica Tonu, Ghiţă Blidar, Dumitru Ţimerman, Rafila Bărbos, Fedor Sopco, Marinela Baba, Ioan Bâta, Mihai Petreuş, Ionel Sima, Lenuţa Bura Pop, Livia Harpa, Mona Prodan, Vasile Bele, Onişor Pop, Nicoale I. Petricec, Virgil Moga, pr. Gheorghe Albiciuc, Emil Domuţa, care spune despre Vasile Boiciuc Rogneanu următoarele „La Vasia am remarcat dintr-un bun început mai multe calităţi, ce-i conferă rangul de exponent marcant al folclorului maramureşean şi românesc, dar mai cu seamă ucrainean: talent nativ care apoi s-a cizelat, repertoriul fiind ales cu mare grijă şi respect pentru autenticitate, pentru costumul vechi de sărbătoare. Mai presus de atât acesta, însă, este dăruirea sa fără margini pentru tot genul de solicitări de participare, de implicare în manifestări artistice, nu neapărat profitabile financiar, cum s-ar putea crede. La momentul aniversării unei prodigioase cariere artistice, VASIA, de pe Valea Ronişoarei, eu rămân cu aceeaşi convingere că acum este doar un jubileu, iar viitorul îl va motiva la noi dovezi de dăruire pe altarul creaţiei artistice.”

De remarcat şi o bogată anexă foto în care artistul este surprins la diferite manifestări la care a participat, inclusiv afişe şi fotografii ale altor cântăreţi cu care a urcat pe scenă.

Cartea începe abrupt cu un interviu luat de scriitorul Vasile Bele, aici în rol de reporter, iar la întrebarea „Şi totuşi, cine este cu adevărat Vasile Boiciuc Rogneanu?”, acesta a răspuns sincer: „În plan familial, să încep cu asta, am suferit mult. Am fost căsătorit, dar n-am avut parte de o căsnicie fericită şi nici de copii. Poate copiii mei sunt cântecele cu care urc pe scenă. (...) Am promovat satul nostru românesc dar şi satul ucrainean – cu port, cu obiceiuri, cu tradiţii, cu grai. Am fost mereu mândru că aparţin acestui ţinut legendar şi am avut mereu grija unei conduite morale. Am suferit atunci când nu am putut vorbi despre oamenii de-aici, despre ucrainieni. Îi cunosc şi-mi cunosc inima. Îi respect şi-i am mereu în suflet pentru că ştiu că gândesc real, obiectiv. Asta mă face să mă întorc mereu la ei.”

Am să închei cu vorbele aniversatului Vasile Boiciuc Rogneanu din „În loc de prefaţă”, care ne prezintă un crez şi un testament a ceea ce înseamnă cântecul popular pentru Domnia-sa. „Cântecul polular este cel care, prin tinereţea lui, nu te lasă să îmbătrâneşti niciodată. Cântecul popular este cel care nu te lasă singur niciodată. Cântecul popular este cel care nu te va lăsa niciodată la vreme de necaz sau supărare. Cântecul popular este şoaptă, vers şi poezie. Cântecul popular este sărutul de împăcare al oamenilor îndrăgostiţi.

Cântecul popular este poftă de viaţă şi fericire, dar şi noroc. Cântecul popular este precum binecuvântarea părinţilor primită la vreme de călătorie pentru copilul născut şi crescut în ograda lor. Cântecul popular este însuşi sufletul omului, este starea de zi cu zi a fiecăruia dintre noi. Cântecul popular înseamnă sănătate pentru omul aflat pe patul suferinţei. Cântecul popular înseamnă alinare pentru omul care trudeşte şi osteneşte.”

Mulţumim autorilor acestei cărţi pentru cadoul făcut rapsodului popular Vasile Boiciuc Rogneanu şi implicit nouă cititorilor.

 

                                                                                                  Gelu Dragoş, U.Z.P.R.