La aniversarea a 35 de ani în slujba folclorului românesc şi ucrainean din Maramureş, rapsodul popular numit şi „horitorul de pe Valea Ronişoarei”, Vasile Boiciuc Rogneanu, a fost sărbătorit într-un mod aparte prin publicarea unei cărţi dedicate lui. Autorii ei, Vasile şi Cristina Bele, prof. Florica Jurasko şi Gheorghe şi Ramona Ursan au reuşit să tipărească o carte complexă, o carte biografică, în două capitole.
Primul capitol, „Să ne cunoaştem semenii” face
referire la rubrica „Flori de cântec românesc” – recunoaşteţi interpreţii, pe
care a iniţiat-o, dar şi la faptul că este fondatorul Festivalului „Ronişoară,
apă lină” de la Rona de Sus. Inspirat este şi un alt subcapitol dedicat
premiilor, diplomelor şi dinstincţiilor primite de-a lungul timpului, începând
cu anul 1984 până în 2019. Am remarcat şi articolul scris de Nicolae I.
Petricec, „Truditorul – Vasile Boiciuc Rogneanu”.
Capitolul II se referă la „Oameni care se gândesc la
Vasile Boiciuc Rogneanu” şi cuprinde gânduri ale oamenilor care s-au intersectat
cu rapsodul popular,colegi de breaslă, profesori, public, prieteni: conf. univ.
dr. Ioan Semeniuc, Maria Stegeran, Maricica Mihoianu Bălău, Mariţa Grigor,
Eugen Indre, Mărioara Paşca Pop, Lituca şi Vasile Pintea, Eudochia Lauruc
Bobota, Maria Tripon, Ana Holdiş Pop, Zorica Elvira Giurgiu, Hermina Marc
Iluţi, Silvia Tămăşan, Paul Ananie, Marian Mihai, Rodica Grosu Ioniţă, Elena
Turcanu, Vasile Pop, Petre şi Maria Botiş, Vasilica Tonu, Ghiţă Blidar, Dumitru
Ţimerman, Rafila Bărbos, Fedor Sopco, Marinela Baba, Ioan Bâta, Mihai Petreuş,
Ionel Sima, Lenuţa Bura Pop, Livia Harpa, Mona Prodan, Vasile Bele, Onişor Pop,
Nicoale I. Petricec, Virgil Moga, pr. Gheorghe Albiciuc, Emil Domuţa, care
spune despre Vasile Boiciuc Rogneanu următoarele „La Vasia am remarcat dintr-un
bun început mai multe calităţi, ce-i conferă rangul de exponent marcant al
folclorului maramureşean şi românesc, dar mai cu seamă ucrainean: talent nativ
care apoi s-a cizelat, repertoriul fiind ales cu mare grijă şi respect pentru
autenticitate, pentru costumul vechi de sărbătoare. Mai presus de atât acesta,
însă, este dăruirea sa fără margini pentru tot genul de solicitări de
participare, de implicare în manifestări artistice, nu neapărat profitabile
financiar, cum s-ar putea crede. La momentul aniversării unei prodigioase
cariere artistice, VASIA, de pe Valea Ronişoarei, eu rămân cu aceeaşi
convingere că acum este doar un jubileu, iar viitorul îl va motiva la noi
dovezi de dăruire pe altarul creaţiei artistice.”
De remarcat şi o bogată anexă foto în care artistul este
surprins la diferite manifestări la care a participat, inclusiv afişe şi
fotografii ale altor cântăreţi cu care a urcat pe scenă.
Cartea începe abrupt cu un interviu luat de
scriitorul Vasile Bele, aici în rol de reporter, iar la întrebarea „Şi totuşi,
cine este cu adevărat Vasile Boiciuc Rogneanu?”, acesta a răspuns sincer: „În
plan familial, să încep cu asta, am suferit mult. Am fost căsătorit, dar n-am
avut parte de o căsnicie fericită şi nici de copii. Poate copiii mei sunt cântecele
cu care urc pe scenă. (...) Am promovat satul nostru românesc dar şi satul
ucrainean – cu port, cu obiceiuri, cu tradiţii, cu grai. Am fost mereu mândru
că aparţin acestui ţinut legendar şi am avut mereu grija unei conduite morale.
Am suferit atunci când nu am putut vorbi despre oamenii de-aici, despre
ucrainieni. Îi cunosc şi-mi cunosc inima. Îi respect şi-i am mereu în suflet
pentru că ştiu că gândesc real, obiectiv. Asta mă face să mă întorc mereu la
ei.”
Am să închei cu vorbele aniversatului Vasile Boiciuc
Rogneanu din „În loc de prefaţă”, care ne prezintă un crez şi un testament a
ceea ce înseamnă cântecul popular pentru Domnia-sa. „Cântecul polular este cel
care, prin tinereţea lui, nu te lasă să îmbătrâneşti niciodată. Cântecul
popular este cel care nu te lasă singur niciodată. Cântecul popular este cel
care nu te va lăsa niciodată la vreme de necaz sau supărare. Cântecul popular
este şoaptă, vers şi poezie. Cântecul popular este sărutul de împăcare al
oamenilor îndrăgostiţi.
Cântecul popular este poftă de viaţă şi fericire,
dar şi noroc. Cântecul popular este precum binecuvântarea părinţilor primită la
vreme de călătorie pentru copilul născut şi crescut în ograda lor. Cântecul
popular este însuşi sufletul omului, este starea de zi cu zi a fiecăruia dintre
noi. Cântecul popular înseamnă sănătate pentru omul aflat pe patul suferinţei.
Cântecul popular înseamnă alinare pentru omul care trudeşte şi osteneşte.”
Mulţumim autorilor acestei cărţi pentru cadoul făcut
rapsodului popular Vasile Boiciuc Rogneanu şi implicit nouă cititorilor.
Gelu Dragoş, U.Z.P.R.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu