Se instalează haosul sau se clarifică anumite lucruri?

 De la declararea pandemiei Covid 19, provocată de coronavirus, în 11 martie 2020, România nu a trecut printr-o perioadă atât de incertă ca în aceste zile. Informaţiile, venite de la persoane oficiale, prim ministru, miniştri, reprezentaţi din domeniul sanitar, sunt atât de contradictorii încât trebuie să se vină cu noi şi noi precizări, care la rândul lor se bat cap în cap.

Un enunţ care începe cu „este posibil să…” nu face altceva decât să contribuie la haosul generalizat.

Când ministrul Educaţiei spune “este posibil să închidem şcolile dacă creşte incidenţa….”, lumea înţelege automat că se vor închide şcolile. Când premierul spune “dacă incidenţa la mia de locuitori creşte peste 6%… se vor institui carantine….”, publicul înţelege că deja s-au carantinat anumite localităţi.

Datorită acestui număr uriaş de „dacă, dacă, dacă…” pe care îl întâlnim în toate luările de poziţie, în comunicate, pe pagina personală de facebook, pe bună dreptate lasă impresia că autorităţile nu ştiu absolut nimic sigur, că băjbâie, că îşi dau cu presupusul.

Mai mult, postându-şi domnul prim ministru anunţurile pe facebook, adversarii lui îl contrazic imediat, iar drept urmare cel ce citeşte are imediat contra-argumentul la îndemână. Pagina de socializare  al unui oficial este o sabie cu două tăişuri.

Trebuie să fie premierul porta-vocea tuturor măsurilor anti-Covid?  Desigur. Intenţia este onorabilă, metoda nu este bună. Dintr-o sută de comentarii, peste 80% contrazic opiniile premierului. O „incidenţă” uriaşă care naşte haos.

Mass media preia informaţiile, mai adăugând câte un „am putea avea interdicţii… s-ar putea închide marile magazine la ora 18… ar putea intra în carantină şi Bucureştiul…”  etc. etc.

Când totul este pus sub semnul întrebării, rezultatul nu poate fi decât accentuarea stării de nesiguranţă.

Ce să creadă lumea când ministrul Sănătăţii spune că datele de anul trecut privind pandemia au fost măsluite? Cum să spună un ministru că s-au raportat cifre false? Ministrul Voiculescu parcă a trăit în China şi a fugit în SUA, unde poate vorbi liber.

Lucrurile într-un fel se leagă de situaţia politică. PNL urmează să aibă un congres la care se va alege conducerea.

Ludovic Orban a atras atenţia asupra faptului că viitorul preşedinte al partidului va fi candidatul la preşedinţie la alegerile din 2024. Aşadar, miza este uriaşă. Contează enorm ce se întâmplă în PNL. Premierul Cîţu nu exclude să candideze pentru funcţia de preşedinte al PNL.

Astfel pentru USR-PLUS nu este indiferent cine ajunge preşedinte PNL. Dacă cifrele pentru pandemie au fost măsluite în timpul guvernului Orban, acesta are deja o problemă care este de natură să-l îndepărteze de funcţia de preşedinte al PNL la apropiatul congres al partidului.

Din păcate în coaliţia de guvernare persistă competiţia electorală dintre USR şi PNL. Ambele partide guvernează cu ochii la alegerile din 2024, mai ales la cele prezidenţiale.

Datorită sistemului nostru electoral, dacă un partid nu obţine singur majoritatea simplă, indiferent de rezultate, preşedintele poate nominaliza primul ministru cu formarea guvernului.

  Odată ce Ludovic Orban a aruncat bomba că viitorul preşedinte al PNL va fi candidatul prezidenţial, lupta se ascute atât în interiorul principalului partid de guevrnare, cât şi în coaliţie. Dacian Cioloş se pregăteşte pentru funcţia supremă în stat de ani de zile. Cum să ajungă aceste partide la o înţelegere?  Vedem că este imposibil şi un simplu armistiţiu pe perioada pandemiei.

De aici starea de incertitudine, impresia de ceartă continuă, de haos generalizat. Cum să se clarifice lucrurile într-o astfel de situaţie?

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş