SEMNAL EDITORIAL

 ,,În vremuri de răstriște și jale, când peste românul de rând se abătea durerea, pustiul, nenorocirea, când lacrimile-i inundau sufletul, poporul a găsit alinare-n cântec. Cântul popular i-a turnat dulceață peste sufletu-i tulburat. Cântecul i-a fost alinare. De-a lungul vremurilor, bune și rele, mai mult rele, interpreți de seamă ai folclorului românesc au îmbunat suferința atâtor oameni supărați. El, cântul, și ei, interpreții, au fost darul Domnului pentru un popor în suferință".

MARIILE CÂNTECULUI POPULAR

coord. PUIU RĂDUCAN

Prin amabilitatea și prietenia fără margini, a prietenului, poetului, antologului, editorului și eseistului PUIU RĂDUCAN (directorul Editurii Mircea cel Bătrân, Băile Olănești), azi, iar mi-am umplut sufletul de bucurie. De bucurie și de cântec... cântec popular. Recunosc faptul că muzica populată face parte din viața mea. Este precum o binecuvântare. Și dacă tot suntem la ,,secțiunea mărturisiri", pentru cei care nu cunoașteți, în calitate de ,,fan muzică populară autentică", de-a lungul timpului, cu ajutorul Dreptului Dumnezeu, am întocmit împreună cu membri fondatori ai revistei DIN VATRA SATULUI (fondată în anul 2009), câteva volume biografice ale unor interpreți de muzică populară din zona noastră. Proiectul se continuă încă, pentru ca în final, să vadă lumină tiparului volumul ,,10 INTERPREȚI DE NOTA 10", aflat în manuscris și în lucru. Amintesc doar numele interpreților care au răspuns pozitiv proiectului nostru... numele celor la care le-am coordonat și publicat, deja, cartea - Maria TRIPON, Silvia TĂMĂȘAN, Ghiță BLIDAR, Cristina PETRIMAN, Vasile BOICIUC-ROGNEANU, urmând alții carora nu le dezvăluim numele, deocamdată. Volumul ,,vorbește" în numele interpretului. Deci... Doamne ajută!

Nu despre aceste volume este discuția mea, ci despre volumul antologic MARIILE CÂNTECULUI POPULAR, coord. PUIU RĂDUCAN, apărut la Editura MIRCEA CEL BĂTRÂN, Băile Olănești, 2020, pag. 400, ISBN 978-606-8979-33-5, despre care zilele trecute aminteam într-o grabnică postare ,,feisbucească", că le-am primit, sub formă de dar literar. Aduc un MULȚUMESC, pentru toate acestea, și în clipa de față. Mulțumesc drag prieten pentru clipele de bucurie oferite. Să fii puternic, să mai realizezi astfel de capodopere, întru slava culturii, artei, literaturii... apoi, zic, un ,,Doamne ajută!", să putem lansa volumele așa cum merită. Iată cum pandemia ce ne-a cuprins (de fapt a cuprins întreaga lume) are ,beneficiul" său. Antologarul PUIU RĂDUCAN, nu a stat degeaba în casă, cum suna sloganul STĂRII DE URGENȚĂ - ,,STAȚI IN CASĂ!". Domnia sa a mai adunat în palmaresul literar, o lucrare - cea de față, despre care tocmai fac rostire. Inspirat fiind de vreo muză, cu nume de MARIA, poetul adună MARIILE CANTECULUI POPULAR, la loc de cinste și laudă. Merită! Și MARIILE și poetul-antolog. Rezultatul? Unul demn de laudă și ,,invidie"... la forma frumoasă a invidiei, pentru necunoscători, cu ghilimelele de rigoare. O muncă imensă - adunarea materialelor, tehnoredactarea lor... pentru ca în final fericirea și bucuria reușitei editoriale, să fie pe măsură.

În volum, cuvântul autorului - CUVÂNT CĂTRE DRAGUL CITITOR -, pag.5-6, este urmat de un scurt eseu - MARIILE CÂNTECULUI POPULAR, pag. 7-8, întocmit de Dorel COSMA, director al Centrului Cultural Bistrița, președintele Uniunii Mondiale de Folclor, care, extrem de obiectiv, afirmă: ,,În premieră, scriitorul Puiu Răducan, aduce în fața cititorilor o monografie folclorică a celor care poartă numele MARIA și care sunt iubite de marele public. De la Maria Tănase și Maria Lătărețu, până la artistele zilelor noastre, scriitorul creionează portrete unice ale artistelor care, prin cântecele lor, au făcut creația populară nemuritoare", pag. 8.

Păstrând filonul, lect. univ. dr. Vasile CHIRA, Universitatea ,,Lucian Blaga", din Sibiu - filosof, scriitor, teolog, interpret de muzică tradițională - pe parcursul câtorva pagini (9-14), în girul pentru volum, în eseul MĂRIILE LOR, MARIILE CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC, notează: ,,Numele nu este o simplă denumire, un banal apelativ, ci conține în particularul lui și amprenta universalului, o parte din realitatea pe care o numește. Probabil că există un determinism onomastic așa cum consideră disciplina onomanției. Nu este deloc întâmplătoare cutuma că cei ce se îndreaptă spre monahism să își ia un alt nume și nici acea practică din gândirea magică românească de a schimba numele unui copil atunci când se îmbolnăvește grav, pentru ca în acest fel să i se schimbe și traseul destinal", pag. 9.

Așa stând lucrurile, haideți să le lăsăm pe Mării, să ne grăiască prin cântec, noi să le răsplătim cu sinceritatea aplauzelor. Zeci de ani de cântec popular înveșnicit în tinerețe, sute de mii de spectatori, sute de spectacole, și povestea ar putea fi fără sfârșit. Din drag pentru autenticitatea și frumusețea cântecului popular, din drag pentru promotorul cultural, care a purtat acest cântec în toată lumea, din respect pentru truditorul și ostenitorul ce a urcat pe Marile Scene - cu emoție și bucurie... lor, tuturor, fără deosebire, se dedică acest volum inedit...

Imediat după numele de scenă, ni se dau câteva referințe biografice despre interpret, urmate de alte referințe critice și de specialitate - de care a beneficiat fiecare interpretă. Nu voi consemna decât aleatoriu acestea, lăsându-că pe Dumneavoastră să îndrăzniți apropierea spre volum.

- Maria LĂTĂREȚU (1911-1972), pag. 15-20, ,,cântăreață română de etnie romă ce a interpretat muzică tradițională și muzică populară", pag. 8. Referințele critice menționate, aparțin lui Harry BRAUNER - etnomuzicolog, Mihai POP - folclorist, Aram HACIATURIAN - compozitor, Tiberiu ALEXANDRU - etnomuzicolog, Mihail JORA - compozitor și dirijor și Sava IANOVICI - folclorist.

- Maria TĂNASE, (1913-1963), pag. 21-26, supranumită ,,PASĂREA MĂIASTRĂ", de către Nicolae IORGA, cu numeroase turnee naționale și internaționale - New York - (1939), Turcia - (1941).

- Maria CIOBANU, (n. 1937), pag. 27-33, cu un repertoriu de peste 500 de piese înregistrate pe discuri la Radio și Tv. ,,A cântat în toată țara și în numeroase țări străine, în unele dintre ele în repetate rânduri: Iugoslavia, Cehoslovacia, U.R.S.S., S.U.A., Israel, Austria, Belgia, Olanda, Danemarca, Italia, Malta, etc.", pag. 29-31.

Lect. univ. dr. Vasile CHIRA, adaugă: ,,Aș putea scrie desigur, nu pagini, nu prefețe, ci cărți întregi despre fiecare dintre MĂRIILE folclorului românesc. Nu este însă aici locul unor astfel de exegeze și glose. Mă voi mulțumi să spun doar câteva cuvinte despre primele trei Mării ale cântecului popular românesc, pentru care autorul PUIU RĂDUCAN, a sacrificat, la sugestia mea, ordinea alfabetică a capitolelor din carte. Maria Tănase și Maria Lătărețu au reprezentat expresia cea mai profundă a folclorului nostru, chintesența spiritului popular românesc. În titlurile lor service se îngemănau bucuria, sensibilitatea, dorul, dar și destinul dramatic al acestui neam. Unicitatea și irepetabilitatea lor nu constau doar în limpezimea de cristal a vocii, în timbrul catifelat, în bogăția și diversitatea armonicelor, în acuratețea intonațională, în profunzimea versurilor, ci mai ales în faptul că producțiile lor artistice treceau rampa, coborau de pe scenă în sală, angajau afectiv, învățau instantaneu întreaga ființă a ascultătorului prin canalele invizibile ale sufletului. Maria Ciobanu are de asemenea o voce emoționantă, timbrată, curată, cu armonice acute care trec dincolo de limita gamei muzicale umane, cucerind inimile de la primele tonuri", pag. 13-14.

Apoi, păstrând ordinea alfabetică urmează MĂRIILE, MARIANELE, MĂRIENELE... Mariana ANGHEL, Maria APOSTOL, Maria BADIU, Maria BARARU, Mia BARBU, Maria BIEȘU, Maria BLAGA, Maria BIRICĂ, Irina Maria BIROU, Mia BRAIA, Maria BUTACIU, Maria BUTILĂ, Maria CANTA, Mariana CARNARIU, Mariana IONESCU CĂPITĂNESCU, Maria CÂRNECI, Maria CHIRA, Mariana CIMPOIAȘU, Maria COMAN, Maria COMAN, Maria CONSTANTIN, Mariana Lucica CONDREA, Marina COPTU, Maria CORLAN MISCHIE, Maria CORNESCU, Maria COSTIOAIA, Maria STANCIU DĂNĂILĂ, Mariana DEAC, Mariana DOBZEU, Maria DRAGOMIROIU, Marioara Ioana DRAGOTĂ, Maria DRĂGAN, Mariana DRĂGHICESCU, Maria DORSU, Maria SĂNTEA FAGHIURA, Maria FILIMON, Marioara MAN GHEORGHE, Maria GHINEA, Maria GOLBAN ȘOMLEA, Maria GRECU, Maria HAIDUC, Mariana HAROSA MOLDOVAN, Maria Casandra HAUȘI, Maria ILIUȚ, Ana Maria IORGA, Maria BĂDILĂ IRIMIA, Mariana JIANU, Maria LOBONȚ, Maria LOGA, Mariana LUNGU, Ioana Maria MARCU, Maria MARCU, Anca Maria MĂRGINEAN, Maria MIHALI - (n. 1984, Borșa), Maria MIHALI - (n. 1996, Baia Mare), Maricica MIHOIANU, Maria MILITARU, Maria MOCANU, Maria MORARU, Maria COSTIN MURGOCI, Mariana MUȘA TRĂSCĂU, Maria NEAG, Maria NEGOIȚA, Maria NEMEȘ, Maria Mimi NICOLESCU, Mariana OCOLIȘAN, Maria OLTEAN, Maria OLTEANU, Maria Nicoleta PAVELEAN, Maria DAN PĂUCEAN, Maria PETER, Maria PIETRARU, Mioara PITULICE, Anamaria POP, Maria PRECUP, Mărioara PRECUP STOICA, Mioara RAICA, Maria RĂDUCAN, Măriuca RĂDULESCU, Mariana RISIPITU, Alexia Sabina Maria ROTARU, Maria ROTARU, Maria SĂRĂBAȘ, Mariana GABRIAN SFECHIȘ, Maria SIDEA, Maria Titiana SIDOR, Marioara SIGHEARTĂU, Maria Marina SIMIONESCU, Maria STAN TOMA, Mariana STANCIU DĂNĂILĂ, Mariana STĂNESCU, Maria STOIANOV, Maria STROIA, Maria ȘALARU, Mariana ȘURA, Mărioara TĂNASE, Maria TĂNASĂ, Maria TĂTARU, Maria TIȘCENCO, Maria TRIPON, Maria TUDOR, Maria ȚĂRNĂ, Adriana Maria URS, Maria Claudia VARTOLOMEI, Mioara VELICU, Anamaria GERMAN VERGU, Maria VĂDUVA, Măriuca VERDEȘ și Maria MURĂRESCU, sunt MĂRIILE noastre incluse în volum.

FELICITĂRI TUTUROR CELOR CARE FAC PARTE DIN ACEST PROIECT!

,,Pornind de la apelativul popular 《Marie》, autorul avertizează cititorul că se află într-o relație de apropiere între artiste că personaje de carte și Puiu Răducan, autor sau iată avem actanți și actori aflați într-o perfectă simbioză. Noua carte este o dovadă a neliniștii autorului de a scoate din cufărul anilor măiastre păsări cântătoare pe care să le lase să zboare prin file de carte", afirmă IOAN GODJA, RTV ,,UNIREA INTERNAȚIONAL" - AUSTRIA, girând, și domnia sa, pentru acest inedit volum antologic, cu un eseu - CUVÂNT CĂTRE CITITORI, pag. 389-391.

Șugubăț, autorul, mai are un cuvânt de spus, pe care l-a adăugat chiar în final de volum. TOT PENTRU MĂRIA TA, CITITORULE, pag. 329-393, din care, pentru finalul acestui semnal editorial, voi ,,fura" o idee: ,,Nu mai știu de unde, când și cum această idee a întocmirii acestei antologii, adevărat bulgăre de aur al folclorului românesc. Am mulți prieteni de valoare și mă consult cu ei când vreau să construiesc câte ceva. Da, vreau să construiesc pentru a lăsa ceva semenilor, societății", pag. 392.

Într-adevăr un ,,bulgăr de aur", acest volum antologic al MĂRIILOR noastre, de pe întreg cuprinsul țării. Să fie de bun augur, iar la lansarea volumului, să ne cânte și încânte doar ele, MĂRIILE folclorului autentic. Vin și prezint eu spectacolul... și le duc și pe cele două - Maria MIHALI, cu mine. Doamne ajută să fie...

VASILE BELE

Chiuzbaia, 26 martie 2021