Pandemia trece, cearta rămâne!

 

Cu sau fără mască, s-ar părea că pandemia se apropie de sfârşit. Danemarca a decis să nu se poarte mască nici în spaţiile închise.

Germania, ţară în care vaccinarea nu s-a bucurat de prea multă popularitate, deci de încredere din partea populaţiei, pune de asemenea problema eliminării măştii de protecţie anti-covid.

Numărul tot mai mic de infectări şi internaţi la ATI, deci şi de morţi, lasă impresia că virusul a dispărut şi lumea reintră în normalitate.

Până la urmă pandemia va trece cu totul, dar acest lucru nu înseamnă că se va termina şi dezbaterea pe marginea crizei care s-a întins pe mai bine de un an de zile.

  Încă de la început, pandemia a fost puternic politizată. Fostul preşedinte Donald Trump a minimalizat pericolul şi drept urmare SUA a avut un foarte mare număr de decese. China a fost acuzată că a produs virusul în laborator şi că a anunţat prea târziu că s-au înregistrat un mare număr de infectări.

Practic, în fiecare ţară problema pandemiei şi criza provocată a fost abordată diferit. S-au acordat ajutoare pentru salvarea economiei în mod diferit, s-au împărţit diferit primele doze de vaccin, fiecare ţară a impus anumite restricţii şi măsuri de relaxare după cum a considerat, fără să ţină seama de recomadările OMS. Fiecare ţară şi-a închis şi şi-a deschis graniţele după socotelile sale.

Ceea ce s-a observat cu dezamăgire este că nu a existat o solidaritate mondială. Abia acum când sunt semne că efectele pandemiei se diminuează ţările bogate au decis să ofere câteva miliarde de doze de vaccin ţărilor sărace. Joe Biden a anunţat că SUA acordă gratuit un miliard de doze. Ce să mai facă cu ele dacă trece pandemia?

În acest context general de neîncredere şi lipsă de solidaritate, guvernul român a luat măsuri de restricţie, le-a combinat cu măsurile de relaxare, mereu contestate de opoziţie.

Nu s-a ajuns niciodată la un consens general. Măsurile de susţinere a economiei luate de guvernul Orban în prima perioadă a crizei din anul 2020, ca şi măsurile luate de guvernul Cîţu pe parcursul acestui an, au nemulţumit mediul de afaceri. S-au înregistrat multe promisiuni neonorate. Se putea şi mai bine.

Opoziţia, pe bună dreptate, a criticat fără întrerupere puterea. PSD a profitat electoral de criză, oferind locuri în parlament unor medici care s-au remarcat în prima fază a pandemiei. Medicul Adrian Streinu-Cercel a ajuns senator, iar deputatul dr. Alexandru Rafila a fost propunerea PSD de prim ministru pentru un guvern de uniune naţională.

Evident, preşedintele Klaus Iohannis a refuzat o astfel de propunere, la fel ca celelalte partide din coaliţia PNL-USR-UDMR.

Tot pandemia a ajutat la lansarea unui partid nou. AUR a atins un scor de neimaginat în condiţii normale, având azi în parlament o pondere de aproximativ o zecime.

În acelaşi timp, în bună parte tot pe seama pandemiei poate fi pus şi eşecul unor partide care nu au mai intrat în parlament, respectiv PMP, ALDE şi Pro România.

Pandemia a făcut victime politice şi în arcul guvernamental. Ministrul Vlad Voiculescu a fost demis de primul ministru Florin Cîţu,  iar demiterea lui a creat o criză guvernamentală care a pus în pericol coaliţia de guvernare, fiind la un pas de a declanşa o criză politică. Lucrurile au reintrat într-o relativă stare de normalitate, însă de la demiterea lui Vlad Voiculescu între PNL şi USR PLUS s-a instalat o continuă stare de neîncredere şi suspiciune.

În mod normal partidul care ar putea profita cel mai mult de pe urma crizei din timpul pandemiei este PSD.

Ca partid mare, ca posibilă alternativă la guvernare, PSD este interesat să menţină şi să încurajeze nemulţumirile populaţiei la adresa guvernului, a PNL, acumulate în timpul pandemiei.

Asta şi face partidul condus de Marcel Ciolacu. :i nu numai PSD va profita de ravagiile făcute de criza pandemică. AUR s-a născut în pandemie, este un partid anti-sistem, va continua să pună presiune pe guvern.

  Dacă pandemia dă semne că se apropie de sfârşit, nu înseamnă că încetează şi disputa pe marginea acestei crize de dimensiuni mondiale.

Pandemia, măsurile luate şi neluate, va rămâne o temă electorală, cearta politică pe marginea crizei, care de fapt nu s-a sfârşit, se va prelungi până la viitoarele alegeri.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş