Președintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge legea care prevede că, în cazul neocupării prin concurs a posturilor de directori de şcoli, directorii interimari să fie numiţi de către consiliile de administraţie ale şcolilor şi nu de inspectoratele şcolare, adică de factorul politic. Iohannis a retrimis legea la Parlament, invocând neclarități în lege. În replică, senatorul USR Ștefan Pălărie, inițiatorul legii, îl acuză pe șeful statului că e duplicitar și că, prin această decizie, lasă soarta școlilor la mâna baronilor locali – cei care influențează decizia numirea inspectorilor.
Proiectul legislativ, care modifică Legea educaţiei naţionale în sensul în care fusese aprobată în varianta inițială, este semnat de un grup de parlamentari USR PLUS, UDMR şi PSD.
EduPedu.ro a scris că în luna august expiră mandatele tuturor directorilor și directorilor adjuncți de școli din România, iar concursul pentru ocuparea pe 4 ani a acestor posturi va avea loc abia în luna octombrie, cu preluarea mandatelor în ianuarie 2022, potrivit calendarului anunțat de ministrul Educației. Citește aici pe larg articolul EduPedu.ro care explică mizele acestei legi.
În lipsa aplicării acestei legi, care merge acum la promulgare, în perioada august-ianuarie directorii ar fi fost numiți de către inspectoratele școlare conduse în majoritate de actuali membri PNL.
Consiliul de Administrație al unei școli este format din 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; primarul sau un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Această formulă este valabilă pentru școlile gimnaziale cu un singur rând de clase.
Reacția senatorului USR Ștefan Pălărie:
Am muncit alături de colegii mei 6 luni pentru inițiativa legislativă care înlocuiește pixul inspectorilor generali cu votul secret al consiliului de administrație al școlilor. Ce am făcut în 6 luni? Ne-am consultat cu profesori, cu directori, am lucrat cu juriști din partea sindicatelor, am organizat îndelungi dezbateri.
Coșmarul nostru cel mai mare atunci (ca și acum) când am elaborat legea a fost că incidentul 9 ianuarie (care a dus la schimabrea a peste 700 de directori de școli) se va repeta la scară națională în luna august (peste câteva zile) când se vor vacanta toate cele aproximativ 10,000 de posturi de directori și directori adjuncți.
Astăzi, aproape toți inspectorii școlari generali sunt numiți politic, (cu funcții de partid în spate – și foști participanți la alegerile locale în septembrie) și îi găsim cocoțați în aceste funcții tocmai pe fondul neorganizării unor concursuri transparente în 2020 sau în prima parte a lui 2021. Acești oameni urmează „în baza legii” să hotărască în luna august ce culoare politică va colora unitățile de învățământ din România.
Coșmarul acesta a fost absolut inacceptabil pentru USR PLUS și am făcut toate eforturile umane și inumane pentru a obține majoritate în Parlament în spatele acestei legi – tocmai pentru a face un prim pas către normalitate în educație. Sau către o Românie Educată.
Decizia de astăzi de trimiterii a legii către re-examinare din partea Administrației Prezidențiale – dincolo de argumentele superficiale invocate – reprezintă o decizie politică de a ține captive școlile în mâinile filialelor politice de județ.
În scenariul declanșat astăzi ce va urma este simplu de intuit:
1) Concursurile pentru ocuparea funcțiilor de director vor fi amânate și mai mult – nici până în prezent nu avem o metodologie oficială dată prin Ordin de Ministru – cine va ma grăbi ministerul acum când legea a fost întoarsă în Parlament.
2) Luna august va fi zguduită de scandalurile din fiecare județ. Vom asista la filmul tragic al „pleacă ai voștri vin ai noștri” atât de mult exersat în ultimii 30 de ani de democrație.
3) Tot în luna august se dorește constituirea unui grup transpartinic pentru implementarea proiectului „România Educată” – și transpunerea lui în legislație – proiect care în esență nu își propune descentralizarea sistemului de învățământ din România – ci doar o mică pilotare în 60 de unități de învățământ, pilotare care a mai avut loc în anul 2004-2005 încheiată cu rapoarte de implementare.
În concluzie … maniera de a face reformă reală în România – mai ales în domeniul educației – are nevoie de reformă. Și de renunțarea la duplicitarism. Altminteri facem reformă dar doar colorată potrivit.
Astăzi este o zi tristă pentru România Educată – baronii locali ai politicii vechi pot să stea liniștiți, își vor menține controlul și influența prin intermediul școlilor, punând labele și pe profesori, și pe părinți, dar și pe viitorul copiilor.
Argumentele lui Klaus Iohannis:
CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, transmisă Președintelui României în vederea promulgării la data de 2 iulie 2021, vizează procedura de numire a directorilor și directorilor adjuncți interimari ai unităților de învățământ preuniversitar, în situația vacantării funcțiilor. Prin conținutul normativ, unele dintre reglementările legii menționate nu îndeplinesc standardele de calitate a legii, fiind lipsite de claritate și previzibilitate, motiv pentru care se impune reexaminarea acesteia de către Parlament.
Art. I pct. 4 din legea transmisă spre promulgare prevede că, la art. 246 din Legea nr. 1/2011, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), care stabilește faptul că, în lipsa cadrelor didactice care dețin calitatea de membru în corpul național de experți în managementul educațional, pot fi numiți în funcția de director sau director adjunct cadre didactice titulare definitive în învățământ care nu sunt membre ale corpului național de experți în managementul educațional, în cazul vacantării funcțiilor de director sau director adjunct al unităților de învățământ. Totodată, în legătură cu procedura de desemnare de către consiliul de administrație a cadrului didactic care va prelua funcția de director interimar, Art. I pct. 9 din legea transmisă la promulgare, referindu-se la modificarea art. 258 alin. (7) și (8) din Legea nr. 1/2011, stabilește că prevederile art. 246 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.
Menționăm că alin. (3) al art. 246 din Legea nr. 1/2011 prevedea: „Pot ocupa funcții de conducere, de îndrumare și de control în unitățile de învățământ și inspectoratele școlare numai cadrele didactice membre ale corpului național de experți în management educațional”. Prin urmare, dispozițiile mai sus menționate ale alin. (4), nou introdus prin legea reexaminată, constituie o excepție de la această regulă.
Cu toate acestea, precizăm că alin. (3) al art. 246 din Legea nr. 1/2011 a fost abrogat la data de 31 mai 2021, prin dispozițiile art. I pct. 1 din OUG nr. 41/2021 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. În aceste condiții, considerăm că raportarea la o dispoziție legislativă abrogată creează o situație normativă confuză, destinatarii normei fiind în dificultate atunci când trebuie să identifice norma juridică aplicabilă, ceea ce duce la o stare de insecuritate juridică. Însă, securitatea juridică a persoanei este un concept în considerarea căruia legiuitorul are obligația să asigure stabilitatea legislativă și exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale în condiții optime.
Având în vedere aceste aspecte, considerăm că legea supusă reexaminării nu îndeplinește standardele de calitate a legii stabilite la art. 13 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislației, scop în care acesta trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel, cu care se află în conexiune.
Art. I pct. 9 din legea supusă reexaminării dispune preluarea conducerii interimare a instituției de învățământ de către un cadru didactic titular, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de finalul anului școlar. Însă, actul normativ nu reglementează situația în care termenul stabilit, respectiv finalul anului școlar, nu este respectat. Astfel, considerăm că, prin neclaritatea normei se poate ajunge la situația tergiversării organizării concursului de ocupare a funcțiilor de conducere și, implicit, la permanentizarea interimatului, în condițiile în care legea nu prevede un termen limită până la care se poate organiza concursul național de ocupare a funcțiilor de director sau director adjunct.
De asemenea, analizând noile modificări operate în cuprinsul Legii nr. 1/2011, rezultă că legea transmisă la promulgare nu prevede dacă dispozițiile sale se aplică inclusiv mandatelor interimare de director sau director adjunct în curs sau doar situațiilor de vacantare apărute după intrarea legii în vigoare, ceea ce este de natură să afecteze claritatea normei, aceasta fiind lipsită de previzibilitate în aplicare. În acest sens, amintim prevederile art. 24 din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „Proiectul de act normativ trebuie să cuprindă soluții legislative pentru situații tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situații juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu și-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări”.
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.
Foto: InquamPhotos – Octav Ganea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu