Se împlinesc 46 de ani de la cutremurul din 1977. Peste 1.500 de românii au murit la cutremurul din 4 martie 1977. Ce alte mari cutremure au fost în Vrancea, în ultimii 46 de ani. Precedentul mare seism din secolul al XX-lea produs în țara noastră a avut loc la 10 noiembrie 1940, având o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, scrie Agerpres.
Cutremurul
din 4 martie 1977 a avut loc în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, dar
unda de șoc s-a simțit în toată Europa de Sud-Est și a ajuns până în Rusia, la
Moscova și Sankt Petersburg. Seismul s-a produs la ora 21:21, într-o zi de
vineri, 4 martie, și a avut durata de 56 de secunde.
Printre personalitățile care și-au pierdut
viața atunci se numără actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț sau
cântăreața Doina Badea.
După
cutremur, pe teritoriul României s-au instituit starea de necesitate. Peste
30.000 de pompieri şi militari au fost mobilizaţi pentru operațiunile de
salvare, cel mai mare număr de salvatori care au acţionat simultan vreodată în România.
Cutremurul a provocat cele mai mari pagube
produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de
persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost
rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie
s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel
naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi, potrivit
comunicatului menţionat. Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat
prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost
prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe,
unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe,
creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice.
Cel mai
grav afectate au fost municipiul Bucureşti, regiunea de sud şi cea de est a
ţării. Dintre imobilele prăbuşite în Bucureşti amintim: blocurile de pe bd.
Magheru şi bd. Nicolae Bălcescu, blocul de pe strada Colonadelor, blocul aflat
lângă hotelul ''Lido'', o clădire de pe strada Ion Ghica, un bloc de pe strada
Ion Brezoianu, un bloc de pe strada Tudor Arghezi, un bloc de pe strada Hristo
Botev, un imobil de pe strada Alexandru Sahia, blocul din strada Moşilor nr.
135, un imobil din strada Galaţi, blocul de la intersecţia bd. Ştefan cel Mare
cu strada Lizeanu, un bloc din cartierul Militari. S-a prăbuşit, de asemenea,
clădirea nouă a Centrului de calcul aparţinând Ministerului Transporturilor şi
Telecomunicaţiilor, din apropiere de Gara de Nord. Tot în Bucureşti, Spitalul
Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie
evacuate. La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la
una dintre structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a
determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea zilei de 4 martie.
Potrivit Planului național de management al
riscurilor de dezastre din 2022 al IGSU, dacă ar exista un astfel de cutremur ca
cel din 4 martie 1977 se estimează că ar exista peste 42.000 de morți, 300.000
de răniți și pierderi materiale de peste 25 de miliarde de euro, în cazul unui
cutremur de cel puțin 7.4 grade în România. Specialiștii spun că în cazul unui
astfel de cutremur ar exista pagube mari la infrastructurile importante, precum
cea electrică, care vor cauza blocaje imediat după cutremur. Cel mai mult ar
avea de suferit Bucureștiul, capitala europeană cu cel mai ridicat risc de
dezastre și printre primele orașe din lume ca vulnerabilitate la risc seismic.
Nu mai puțin de 23.000 de clădiri din Capitală ar suferi avarii uriașe, 1.000
dintre ele până la colaps total sau parțial. În prezent, Bucureștiul are peste
2.400 de clădiri în clase de risc seismic, de prăbușire la cutremur, majoritatea
aflate în centrul Capitalei. Numărul real ar fi în realitate mult mai mare,
pentru că nu toate clădirile au fost expertizate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu