COLȚUL SPECIALISTULUI

 

„Parteneriatul strategic”,

mijlocul prin care se realizează „colonialismul modern”

         de  Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

 

La o dezbatere publică, în preajma alegerilor, în timp ce unul dintre candidații la președinție ținea discursul, un participant l-a întrebat: știţi cum se capturează o turmă de porci sălbatici?

Candidatul, surprins de o asemenea întrebare, a crezut că este o glumă şi se aştepta la o explicație amuzantă din partea cetățeanului respectiv.

Cetățeanul i-a răspuns că nu e de glumă şi i-a dat următoarea explicație:

 

O turmă de porci sălbatici se capturează, cel mai ușor și cu maximă eficiență, prin următorul „parteneriat strategic!”:

1. Întâi se caută un loc în pădure unde vin cel mai frecvent porcii sălbatici.

2. După aceea, în „locul de binefacere ales pentru porci” se pune zilnic porumb pe pământ, câte puţin pentru a le crea „reflexul condiționat” să vină zilnic la „o mâncare bună fără muncă”.

3. Porcii sălbatici vin, ca de obicei, în fiecare zi și mănâncă porumbul „gratis, din locul de binefacere” şi, după ce se obişnuiesc să vină zilnic, se construieşte întâi o latură de a gardului respectiv.

4. După ce se obişnuiesc și cu această parte a gardului și porcii se întorc mereu să mănânce porumbul, se construieşte o altă parte a gardului...

5. „Pas cu pas” porcii se obişnuiesc cu acest „parteneriat strategic” mâncând porumb până când se instalează cele patru laturi ale gardului, din care s-a lăsat loc pentru o intrare, o viitoare poartă.

6. Porcii se obişnuiesc și cu intrarea la porumbul „primit gratis”, prin care intră singuri.

În cele din urmă „partenerul strategic” instalează poarta, după care tot grupul este capturat, porcii pierzându-și libertatea.

7. După ce s-a montat poarta, porcii aleargă în interiorul gardului, dar în mod zadarnic pentru că ei sunt deja la închisoare.

8. După scurt timp, foamea îi face să mănânce iarăși din porumbul primit gratuit.

9. Cu timpul, porcii se adaptează atât de mult și la această situație încât, după un timp ei uită cum este să-și mai procure singuri hrana, obișnuindu-se cu sclavia ca un mod de viață normal.

10. Porcii ajung chiar să fie recunoscători răpitorului lor care, până la urmă, tot „pas cu pas”, ajung să ia în stăpânire întreaga pădure.

11. Se ajunge astfel ca, generaţie după generație de porci, să meargă „fericiţi” la abator.

12. Acești porci nici măcar nu mai realizează că „partenerul strategic care îi hrăneşte” este acelaşi cu cel care i-a adus în starea de sclavie și cu cel care îi și duce la abator.

 

În final, ca o concluzie, cetățeanul i-a spus candidatului la președinție, rămas cam mut la cele ce auzise, că este exact ceea ce a văzut că se întâmplă în toate parteneriatele strategice, fie dintre țări, fie dintre un guvern și cetățenii săi.

Fiecare nou guvern, care se declară „salvator”, pentru a atinge supunere sistematică, „dă boabe poporului”  sub formă de „protecţie a sărăciei din lenevie”, prin diferite reglementări, prin organizarea de petreceri, târguri, festivaluri, prin oferirea de „pâine şi jocuri”.

S-a ajuns în situația în care cârmuitori oferă multor oameni mâncare fără muncă şi jocuri pentru a-i deturna de la problemele acute ale societăţii.

Pitagora (c. 570 – c. 495 î.Hr.), încă de acum circa 2.500 de ani, a atras atenția asupra unor asemenea practici sociale, prin următorul citat: „Dă legi poporului taur şi boabe poporului bou.” (Pitagora)

„Pâine şi jocuri”. Din latină: „Panem et circenses”. În perioada imperiului, romanii decăzuseră într-atât încât se mulţumeau să li se dea gratuit hrana zilnică şi jocuri de circ, iar în rest nu mai făceau nimic şi nu participau la treburile politice ale statului; aceştia nu mai erau interesaţi decât a se hrăni şi a se distra. Expresia se utilizează la adresa acelor cârmuitori care oferă poporului mâncare şi jocuri pentru a-i deturna de la problemele acute ale societăţii. (Iuvenal, Satirae, X, 81)

Printr-un asemenea „parteneriat strategic” se ajunge, în mod sigur, la un un sistem de guvernământ al „inaptocraţiei”, al „cleptocraţíei” și la „o țară ajunsă în țarcul partenerului strategic”.

„Inaptocraţia: Un sistem de guvernământ în care cei mai incapabili de a guverna sunt aleşi de către cei mai incapabili de a produce, şi care împreună cu ceilalţi membrii ai societăţii cei mai puţin în stare să se întreţină singuri sau să se realizeze, sunt recompensaţi cu bunuri şi servicii care au fost plătite prin confiscarea avuţiei şi muncii unui număr de producători aflat în scădere continuă”. (Jean d'Ormesson. Un nou cuvânt în dicţionarul Larousse al limbii franceze).

Dar cei mai incapabili de a produce, împreună cu cei mai puţin în stare să se întreţină singuri, în schimbul bunurilor și al serviciilor primite gratuit (din banii obținuți de Guvern prin confiscarea, pe calea impozitelor, a avuţiei şi a muncii unui număr de producători aflați în scădere continuă), votează corupţi, impostori, hoţi şi trădători; acești votanți  nu sunt victimă ale inaptocraţiei, sunt complici ai acesteia.

„Cleptocraţía este constituită din acele instituţii ale statului ai cărui membri caută să obţină avantaje personale (materiale, sociale, politice etc.), pe seama celor în numele cărora funcţionează”. (N. Grigorie Lăcriţa).

„O țară ajunsă în țarcul partenerului strategic”, român sau străin, este o țară în care bogaţii te învaţă cum să faci foamea, trădătorii cum să-ţi iubeşti ţara şi hoţii cum să fii cinstit!

Concluzia trebuie să o tragă fiecare, din cei care mai au capacitatea să discearnă corect și care nu au aderat la „Parteneriatul strategic!”

Cu o stăpânirea străină și cu o servilă clasă conducătoare, între care s-a încheiat un „parteneriat strategic”, se ajunge ca:

1) o țară să nu mai aibă nimic al său,

2) cetățenii să nu mai știe nici chiar cum a fost acea țară pe timpul strămoșilor lor și

3) „elitele conducătoare” ale acestei țări să vorbească chiar laudativ despre calităţile străinilor care au acaparat-o.

Şi asta e destul pentru oamenii adevărați ca să înceapă să plângă; dacă mai pot şi dacă nu s-au resemnat că trăiesc într-o țară care nu mai este a lor.

„Parteneriatul strategic!” este propaganda învingătorilor impusă ca mod de viață celor învinşi, aduși în starea de slugi, de proști și de servitori umili!

 „Astăzi nu se mai spune slugă, prost, servitor umil! Se spune «partener strategic!»”

„Parteneriatul strategic!” este politica prin care se realizează „colonialismul modern!”, iar „Propaganda învingătorilor devine istoria celor învinşi.ˮ (R.W.Trevanian)

 

Trist, foarte trist, dar adevărat!

 

Bibliografie

 

https://gandeste.org/politica/colonialismul-modern/25131/

https://mail.yahoo.com/d/folders/1/messages/39640

09.12.2024  

 

A început Bursa de Spectacole de la Sibiu, parteneriat strategic între FITS şi ICR

 Anul acesta este pentru prima dată când Bursa de Spectacole de la Sibiu și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu fac un parteneriat strategic cu Institutul Cultural Român în ideea promovării creativității artistice din România și Republica Moldova, în domeniul artelor spectacolului.

Scopul acestui parteneriat este de a pune în dialog marile valori culturale românești cu marea creație din Europa și din lume, pentru promovarea acestora, dar și pentru a iniția proiecte ale celor mai importanți artiști și celor mai importante structuri producătoare de spectacole.

La Bursa de Spectacole participă operatori culturali din întreaga lume. Evenimentul continuă până în 22 iunie şi include în program conferinţe, ateliere şi masterclass-uri dar şi activităţi de networking formal şi informal.

Datorită mediului cultural divers pe care Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu îl oferă, Bursa de Spectacole este o oportunitate ideală pentru a descoperi un laborator artistic inovator, pentru a crea conexiuni și a dezvolta proiecte, fiind și un punct de întâlnire între artiști, producători, impresari, directori de instituții culturale, manageri de festivaluri, reprezentanți ai centrelor culturale din România și întreaga lume, în contextul în care socializarea și relațiile în managementul cultural, diseminarea culturală și informația artistică sunt, astăzi, vitale.

„Acum 22 de ani am decis să dăm o șansă tinerilor artiști chiar și dacă nu sunt prezenți în spectacole selectate pentru Festival. Aceasta este ideea pentu care există „fringe” la alte festivaluri, dar noi am decis să facem mai mult și de aceea am dezvoltat Bursa de Spectacole, ca un spațiu al dialogului, acest instrument care scoate la lumină ce e mai bun în fiecare. În general, marile burse de spectacole din lume sunt evenimente de sine stătătoare, dar noi am decis să organizăm Bursa odată cu festivalul pentru că nu există ofertă culturală mai bogată și mai variată decât la Sibiu în aceste zece zile. Accesul pentru tineri la cultura de înaltă ținută este și motivul construcției și dezvoltării programului nostru de voluntariat, dar și un argument pentru tema acestui an – Arta de a dărui. Întregul program al Bursei, de la Întâlnirile cu Mari Coregrafi până la Speed Networking este gândit sub acest semn al dăruirii”, a declarat Constantin Chiriac.

Ca în fiecare an, Bursa include seriile mult așteptate: Conversații culturale, cu Noel Witts, Festivaluri în dialog, Capitale Europene ale Culturii, Speed networking, Întâlniri cu mari coregrafi. Pe lângă acestea, participanții nu vor rata nici: Coeziune Europeană. Cooperare culturală între Uniunea Europeană și Balcanii de Vest, Artele spectacolului și colaborare internațională în Japonia, Notes Towards a Festival, Arts Live Now: Difuzare globală a artelor spectacolului online.

Bursa de Spectacole de la Sibiu, singura care se desfășoară pe teritoriul României în domeniul artelor spectacolului, al managementului cultural, al producției de spectacole și impresariatului artistic, oferă contextul de a face cunoscute proiecte artistice și de a stabili parteneriate de valoare prin deschiderea internațională pe care o are.

Bursa de Spectacole de la Sibiu este o structură asociată a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. Proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Partener al Bursei de Spectacole și al Programului de Voluntariat – Alpha Bank.

                                                                                                          GDL

    

Parteneriatul Strategic dintre cele două state românești, discutat în cadrul întrevederii dintre Tudor Ulianovschi şi Ana Birchall

 Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chișinău, Tudor Ulianovschi şi viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice de la București, Ana Birchall au discutat despre aprofundarea parteneriatului strategic dintre Republica Moldova şi România, dezvoltarea cooperării bilaterale în cele mai diverse domenii şi implementarea agendei europene a Republicii Moldova, transmite Romanian Global News.

Întâlnirea a constituit o continuare a dialogului dintre cei doi oficiali, iniţiat în cadrul Forumului Economic Mondial, care s-a desfăşurat în luna ianuarie curent, la Davos.

În cadrul dialogului, Ministrul Tudor Ulianovschi a reiterat angajamentul autorităţilor Republicii Moldova în implementarea procesului complex de reforme interne, în special în domeniul justiţiei, relaţiilor cu mass-media şi societatea civilă. Şeful diplomaţiei R. Moldova a apreciat rolul activ al României în susţinerea parcursului european al Republicii Moldova, inclusiv prin asistenţa tehnică, transferul de expertiză în domeniile conexe, precum şi prin promovarea unor demersuri politico-diplomatice comune în relaţiile cu structurile UE şi statele membre ale Uniunii Europene.

Viceprim-ministrul Ana Birchall a reconfirmat sprijinul României pentru procesul de reforme asumat de Guvernul de la Chişinău, subliniind disponibilitatea de a consolida şi în continuare Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, inclusiv prin implementarea proiectelor social-economice şi extinderea asistenţei tehnice în domeniile de interes strategic. „Vă reasigur de angajamentul guvernului condus de Prim-Ministrul Viorica Dăncilă pentru Parteneriatul Strategic dintre România şi Republica Moldova şi de faptul că susţinerea parcursului european al ţării dumneavoastră reprezintă una dintre priorităţile majore pentru noi, atât pentru durata mandatului preşedinţiei rotative a Consiliului UE, în acest prim semestru din 2019, cât şi după încheierea acestuia", a accentuat viceprim-ministrul român.

Cei doi oficiali au discutat despre perspectivele aprofundării Parteneriatului Strategic bilateral în domeniile politic, economic, în mod special energetic şi infrastructurii de transport, cultural, social, etc. Interlocutorii au agreat ideea unor consultări bilaterale privind actualizarea şi completarea Declaraţiei comune privind stabilirea Parteneriatului Strategic bilateral cu noi domenii de aplicare, având în vedere faptul că în anul 2020 Republica Moldova şi România vor marca aniversarea a 10 ani de la semnarea Declaraţiei comune, se anunţă într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova.

                                                                                                   RGN