DIN ROUĂ, LACRIMI ȘI IUBIRE (replici poetice)

Azi este rândul poetului EMIL I. BOZGA

ASCULT CONCERTUL FLORILOR,
PE SUNETUL VIORILOR
ȘI TREMURATUL FRUNZELOR,
MI-ADUCE HRANĂ, MUZELOR.
(catren)

ASCULT CUM CÂNTA MACII-N VERS...
(autor Vasile BELE)

Ascult cum cântă macii-n vers,
Ascult cu mare interes,
Frumosul lor concert de flori,
Din rouă, lacrimi și fiori,
De după soare iar ies nori!

Ne cântă iar viorile
Și ne cresc pe câmp florile.
Ne tremură și frunza-n plop
Și pana ce o port în clop,
De când nu-i tata, eu îl port!

Frumoasa pană de păun,
De unde-o am? Nici că vă spun!
Azi este vremea florilor,
Ce le dau hrană muzelor,
Le dau fiori și fetelor!

Îndrăgostit am fost cândva
Si-acu', e-aci-n inima mea,
Căci dragostea ce-ți dă fiori,
Nu poți s-o uiți cu pas de zori
Și nici cu trecere de nori...

Am fost și-oi fi îndrăgostit,
Cât voi trăi pe-acest pământ,
Însă de muza florilor
Și de răcoarea zorilor,
Mă simt legat până ce mor!

O muză, ieri, mi-a prins chiar versu',
De-atunci iubesc tot Universu',
Cu stele, lună, soare, nori,
Cu ghiocei, sau alte flori,
Ce-s prinse în buchet, surori!

..........
COMORI PE BUZE...
(autor Vasile BELE)

Comori - pe buze,
Surori - meduze,
Fiori și flori,
Rouă și soare - în culori,
Ce strălucesc de după nori...

Când va veni vremea, odat',
Să fiu al lumii împărat?
Sau poate sunt, dar eu nu stiu,
Sau poate sufletu-mi este pustiu,
Dar mai sunt viu?

Iubesc și soarele și lună,
Care și-au pus pe cap cunună,
Cununa lor, culori de flori
Și rouă de vântuț din zori,
Iubesc și cerul plin de nori...

Iubesc, trăiesc,
Nimic nu sar, ci ocolesc,
Trăiesc din plin, dar nu-n zadar
Și-mi vine să strig tot mai rar:
,,Tu, lume, de ce-mi ești calvar?"...

Iubesc și picurii de ploaie,
Iubesc și fătul de la oaie,
Iubesc, trăiesc,
Trăiesc, tânjesc
Iar azi spun lumii cât iubesc!

Oare de ce îmi amintesc,
De oameni pe care-i iubesc?
Dar, unde-or fi cei ce-au plecat?
Chiar, mă întreb... și fac păcat,
Pe unde-or fi cei ce-au plecat?

I-am dus cu cinste spre mormânt
Și i-am lăsat colo-n pământ,
Făcând cu ei și Domnul Sfânt,
Un sacru și viu legământ,
Că-i vom avea mereu în gând...