Acest exod
al populației fiind mare a apărut
necesitatea construirii de
locuințe. Încă nu exista acea sistematizare a orașului și cum între strada
Victoriei și Dealul Margău nu exista nimic,
au propus să se construiască case pe partea dreaptă a străzii, deoarece
pe partea stângă era râul Săsar cu poveştile lui, care începeau
din strada Victoriei și până la strada Coșbuc. Și când să înceapă construcţia, au apărut diferite păreri unele chiar asociate cu ”mojicii” din
Rusia, adică ”smulgerea țăranului din mediul lui natural îl poate duce la
depresie”... Și conducerea de atunci a zis că nu o să îi ”zdruncine psihic”
dacă le fac același condiții de trai ca la țară... Toți au fost de acord și au făcut câte două apartamente
lipite unul de altul, „la curte”. Și ca
să se simtă în al nouălea cer, nu le-a făcut acoperiș în două ape, nu le-a
băgat apa în casă și nu au făcut băi. Către Margău au făcut cotețe de porci de
găini și WC-ul în grădină. De fapt putea fi
oriunde că între ei și Margău nu era nimeni. A fost acolo raiul
șobolanilor. Căldura și-o asigurau singuri cu lemne pentru care au mai făcut o
îngrăditură de lemnărie. Cum fluxul țăranilor care veneau la oraș nu se mai
încheia, primăria a hotărât să construiască încă un apartament peste cele două.
Nu erau macarale așa că am dus
cărămizile la etaj cu o scândură sub formă de ”L” care avea două baiere s-o
putem pune pe umeri și în ea se așezau zece cărămizi, nouă elevilor care am
venit să dăm o mână de ajutor...
Deja
probabil că s-a terminat ”planul de sistematizare” că au început a umple malurile
Săsarului și a-i regulariza marginile.
Erau niște
basculante rusești de 3 tone care aveau
bena ridicată la spate să nu curgă materialele. Aceste ZIS-uri,cărora noi le
ziceam roabe, au umplut albia Săsarului și pe această umplutură s-au construit
cele două blocuri de pe partea stângă a
străzii Victoriei și ceea ce numim azi Bulevardul Independenței.
Un om mai
hâtru a oprit un șofer să-l întrebe de ce
aduc piatră, balastru și șutăr acolo.
- Vom face
blocuri, domnule.
- Faceți
blocurile fără fundație? Se vor înclina ca în desenele animate...
Au fost
două cutremure mai mici, dar nu s-a înclinat nimic.
Pe partea dreaptă a străzii Victoriei, unui buldozer Kirov nu i-a trebuit decât o jumătate de zi să pună la pământ construcțiile socialismului, acolo unde astăzi este impunător Gold Plaza sau Vivo!
Toma G. Rocneanu
Lidia Agricola (1914-1994)
Între 1929-1932 a frecventat cursurile Școlii Libere de Pictură sub îndrumarea lui János Kriszán și András Mikola. Pe parcursul activității sale a fost îndrumată și de către Sándor Ziffer.
A participat la expoziții la Moscova în 1950, Budapesta în 1949 și 1951, la Sofia în 1951, la Varșovia în 1952, Berlin în 1953. În Baia Mare a avut expoziții personale în 1937, 1968, 1969 și 1975. În 1938 și 1939 a participat la Salonul Național de la Budapesta, iar în 1954 lucrări ale
artistei au fost incluse în expoziția românească a Bienalei de la Veneția. A primit Premiul de Stat pentru pictură în 1952.
Viața și
activitatea sa artistică este în totalitate legată de Baia Mare și de tendințele stilistice și tematice de la Baia Mare. Ideologic, a
transpus în pictură, după război, subiecte legate de tematica programului artistic al Realismului Socialist.
BY MUZARTBM
Notă. Pictură în ulei "PEISAJ DIN BAIA MARE, autor Lidia AGRICOLA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu