Expoziție de carte în memoria lui Titu Maiorescu

 

O expoziție de carte s-a amenajat la Sala de lectură Carte curentă a Bibliotecii Județene, la 105 ani de la moartea avocatului, criticului literar și omului politic Titu Maiorescu (1917), membru fondator al Academiei Române.

Titu Maiorescu, unul dintre cei mai cunoscuți autori canonici, s-a născut la 15 februarie 1840, la Craiova.

Între anii 1846 și 1848 a fost elev al școlii primare din Craiova, iar în decembrie 1848 ajunge cu întreaga familie la Blaj, ulterior la Brașov. Între anii 1848-1849 și 1849-1950 reușește să-și continue cursul primar la școala protodiaconului Iosif Barac.

Între 1850 și 1951 a absolvit școala primară și s-a înscris la gimnaziul românesc din Șcheii Brașovului, acolo unde l-a cunoscut și pe Anton Pann. În anul 1851, întreaga familie Maiorescu se mută la Viena, acolo unde tatăl lui Titu era salariat la Ministerul de Justiție. În perioada șederii sale la Viena, Titu Maiorescu a urmat cursurile Academiei Tereziene, timp în care a început redactarea „Însemnărilor zilnice” pe care le-a continuat până la sfârșitul vieții. A urmat un an de studii la Berlin, acolo unde a obținut la Giessen doctoratul „magna cum laude”. După încă un an de studii universitare la Paris a obținut și licența în drept.

Pe lângă activitatea sa universitară, Maiorescu a predat și psihologia la pensioane particulare și limba franceză în casa Kremnitz. În anul 1860 își ia licența în litere și filosofie la Sorbona, iar anul viitor îi apare la Berlin lucrarea de filosofie „Considerații filozofice pe înțelesul tuturor”.

Împreună cu prietenii său Iacob Negruzzi, Petre P. Carp, V. Pogor și Th. Rosetti, Maiorescu a contribuit la întemeierea „Junimii”. Titu Maiorescu își începe cariera politică în 1871 și are o serie de proiecte de lege pentru reorganizarea învățământului rural, inclusiv acela de introducere a limbii române ca obiect de învățământ în licee. Din 1877 se stabilește în București, urmează să predea la Facultatea de Litere și Filosofie, iar între anii 1892 și 1897 este ales rector al Universității București. A devenit unul dintre liderii Partidului Conservator, iar pe 28 martie 1912, Maiorescu a preluat președinția Consiliului de Miniștri. Ocupă funcția doar până la 28 februarie 1914.

Titu Maiorescu a murit pe 1 iulie 1917 și este înmormântat la Cimitirul Bellu din București.

                                                                                                                             C.L.