de Dumitru Păcuraru
Până la urmă cele şapte ţări reunite în ceea ce, în
mod simbolic, se cheamă G-7, nu sunt chiar atât de influente pe cât se pare. Să
le enumerăm< SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia, Canada, Japonia.
În acest moment, toate împotriva Rusiei. Unele mai antrenate în război, altele
mai puţin dispuse să trimită arme pentru armata lui Zelenski. G-7, adică cele
mai puternic industrializate ţări din lume, în timp de pace ar fi normal să
cuprindă câteva ţări alături de ele, în primul rând China şi Rusia.
Nicio ţară din Orientul Mijlociu. Evident, din
motive politice. Alte ţări, fie că sunt puternic industrializate, fie că au
importante poziţii strategice, militare, se aliniază celor două blocuri în
funcţie de interese de moment.
Oricum ar fi puse în cântar, Rusia şi China, cu
aliaţi ţări precum India, Brazilia, Africa de Sud, se află în minoritate faţă
de puternicele ţări G-7, ţările din UE şi NATO. Cu toate acestea ele nu pot
pune capăt războiului din Ucraina. Se pune întrebarea dacă SUA doreşte cu
adevărat să pună capăt conflictului armat Rusia-Ucraina. Nu doar în urma unui
război, ci şi în timp ce el se desfăşoară, dincolo de tragedia umană, din punct
de vedere economic cineva câştigă. În acest moment nu ne dăm seama dacă armele
trimise în Ucraina sunt contra cost sau un cadou din partea SUA în primul rând,
apoi din partea altor ţări NATO.
Arsenalul militar adunat zeci de ani, într-un fel
sau altul, trebuie consumat pentru a fi reîmprospătat. Ar exista, deci, un
interes economic la mijloc în ceea ce priveşte armamentul. Pe de altă parte,
înlocuirea gazului şi petrolului rusesc într-un final ar aduce avantaje ţărilor
care au rezerve. Statele Unite se arată dispuse să pună la dispoziţia ţărilor
UE rezervele sale. România, ţară care dispune de rezerve de gaz şi petrol, ar
putea profita de această schimbare la nivel mondial în măsura în care se va
implica în rezolvarea crizei energetice, a crizei petrolului şi gazelor.
Nu există război dincolo de interese economice. De
asemenea, întotdeauna zgomotul bombelor este însoţit de propagandă. România,
până în acest moment, nu s-a remarcat decât prin alinierea la politica NATO şi,
în parte, la politica UE. Ca ţară riverană, având în vedere relaţia cu
Republica Moldova, speculând scutul anti-rachetă de la Deveselu, probabil s-ar
fi putut implica mai mult. Nu a făcut-o.
Preşedintele Iohannis, premierul Ciucă, nu au
ambiţii foarte mari de a juca rolul unor lideri regionali. Dacă în această
perioadă ar fi fost preşedinte Traian Băsescu, acesta şi-ar fi dezvoltat o
retorică prin care ar fi scos România în faţă. În ultimă instanţă, Putin s-ar
fi folosit de poziţia unei Românii agresive prin discurs, modestă din punct de
vedere militar. România stă cuminte în banca ei, ascultând ordinele de la
Bruxelles, de la comandamentul NATO, de la Casa Albă. Printre ţările care se
arată cele mai vocale în această perioadă se află Polonia şi Lituania. Acum
sute de ani, după anul 1400, Lituania şi Polonia, aliate, scoteau din istorie
puternicii cavaleri teutoni, puneau la punct Prusia, dar îşi impuneau
supremaţia militară şi în faţa Rusiei. Dacă azi Vladimir Putin face recurs la
istorie, ar fi o târzie revanşă asupra duşmanilor naturali din vestul şi nordul
prezumtivului imperiu al lui Vladimir Putin. România nu a intrat decât
ocazional în atenţia Rusiei. Nici acum nu ştim cu exactitate în ce măsură Putin
acordă atenţie ţării noastre. Nici Ungaria, în ciuda imaginii negative a
premierului Viktor Orban datorită relaţiei pe care ar avea-o cu Putin, nu
credem că este considerată o piesă importantă în jocul cu Uniunea Europeană şi
NATO. Contează doar politic. Rusia, la o adică, este în stare să sacrifice
orice ţară, inclusiv Ungaria lui Orban, dacă interesele politico-strategice o
cer.
Următoarea săptămână atenţia întregii opinii publice
mondiale va fi întreptată spre lucrările grupului G-7 care au loc într-un
castel izolat din Germania. Se va rezolva ceva în ceea ce priveşte pacea sau
războiul? Depinde ce îşi doresc cele şapte ţări, puternic industrializate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu