PILDE ȘI POEZII NR 4

 

PLATON ÎN DIALOG CU SOCRATE

BUCURIA DE A FI

Platon îl întreabă pe Socrate:

-Ce e dragostea?

Socrate a răspuns:

Du-te pe câmp și caută cel mai frumos spic de grâu cu o singură încercare.

Platon, după un timp se-ntoarce, dar nu aduce nimic și zice:

-Am văzut un spic înalt și frumos, dar poate-ar fi fost altul maiestos, nu am aflat altul celui dintâi, așa că nu am adus nImIc.

--Aceasta e dragostea!

-Ce e căsătoria?

-Taie cel mai mândru și mai chipeș brad cu un singur drum în pădure.

Revine cu un brad nu tocmai înalt și nu foarte frumos, mi-a fost teamă că dacă nu-l iau cu mine, voi reveni cu mâinile goale ca prima dătă!

-Aceasta e căsătoria!

-Ce e fericirea?

-Mergi pe râu și culege cea mai frumoasă floare, nu poți să alegi decât o singură dată.

-Am găsit o floare lângă râu, cred că e cea mai frumoasă, continui să cred că e cea mai frumoasă!

-Aceasta e fericirea!

-Ce e viața?

-La trei zile încă nu s-a întors din pădure. A răsărit în pădure chiar lângă el o floare care a și înflorit/ când se va ofili, voi căuta o alta, la fel de frumoasă/ acesta e adevărul despre viață!

Dragostea nu înseamnă perfecțiune, căsătoria nu trebuie să fie o alegere perfectă, ci să devină una! / Fericirea este o stare de spirit autocâștigată de alegerea făcută! Viața e bucuria de a fi împreună!

 

OMULE...

-OMUL?

- O frunză în vânt

o rază de soare lucitoare,

o mirare!

Tu ai creat realitatea

și trăiești precum cetatea!

-Iubirea?

-corp imaterial

în timp relativ,

într-un nou spațiu quantic-

omul iubirii,

ființă divină,

fiecare un strop de lumină!

-Fericirea?

-Sămânța lui Dumnezeu-

lumină lină,

o dimineață însorită

de gânduri bune păzitî!

-Cuvântul?

-Sămânța-n pământ bun,

ea va rodi

și va ajunge le maturitate,

atunci vei înțelege

surâsul copilului tău

în drumul drept spre Lumină!

DIALOGUL OMULUI CU DUMNEZEU

(sursa internet)

Nu-mi spune nimic

Îți cunosc mizeria, luptele și necazurile

Dacă aștepți să fii un înger

Nu mă vei iubi niciodată!

Chiar când ești laș

Iubește-mă așa cum ești tu

În orice moment, în orice situație

În orice moment așa

În orice sitaație te-ai afla.

Din puțina ta inimă

Nu aștepta până vei fi desăvârșit!

Eu pot totul

Am creat totul

am murit din iubire

Lasă-mă să te iubesc!

Și eu te iubesc

din adâncul neputinței tale

te iubesc

din inimă smerită

n-am nevoie de înțelepciunea ta,

de talentele tale,

n-aș hrăni amorul tău propriu

ți le-aș putea da

iubește-mă, deci,

nu numai ca să fii curat!

N-aș putea să fac din fiece

fir de nisip un serafim?

-Nu mă lași să te iubesc

Eu te iubesc și când ești slab,

Vreau să mă odihnesc în inima ta

Deci, nu te mai îngrijora de asta

Eu te-am făcut din iubire

Nu vei plăti iubirea cu nimic

-Iubește-mă, fără motive!

Nu mai sta departe de mine

Iubește-mă oricând

și până la capăt!

Stau la ușa inimii tale

ca un cerșetor

Vei deschide prin smerenie

Nu te îndoi de dragostea mea

pentru tine!

Crede că eu pot totul

Iar tu nu poți nimic fără mine.

Deschide-ți inima

Tu te apreciezi

Deschide-ți inima

pentru pocăință

și mă primește-n

potirul sufletului tău

Prin trup și sângele meu

Lasă-l să curgă în șângele tău

Și să bată inima mea

În inima ta!

Ți-am dat-o pe Mama mea

Să mijlocească pentru tine

Și acum:

-Du-te!

-Eu sunt cu tine!

 

Prof. OLIMPIA MUREȘAN, AS Maramureș, Ulmeni, iunie, 2022