S-a petrecut în weekend „umilința„ din Muntenegru, unde naționala a luat bătaie cu 2-0, două goluri imputabile lui Chiricheș, căpitanul nostru. Problema nu e că am luat 2, problema e că nu am dat nici unul. Și nici nu părea că am fi dat, chiar dacă jucam încă 90 de minute.
Acum e de vină Iordănescu Junior, înainte era de vină Rădoi, și mai înainte Contra, apoi jucătorii. De ani de zile, ne vedem finaliști de mondiale și ăia ne tot scot de pe biletele de la pariuri și nu apucăm să devenim nici noi milionari, nici ei campioni mondiali.
De fapt, nimeni nu adresează problema cum trebuie, sau nu vrea să o adreseze, și anume că sportul ( nu doar fotbalul) este la pământ. Lipsesc investițiile pe termen lung, lipsește performanța, lipsește cultura sportivă și, în general, totul se face de mântuială.
La nivel de sport de copii, totul este foarte scump și e foarte greu pentru un copil talentat să ajungă la profesioniști, pentru că nu are bani de echipamente, cantonamente, nutriție, coaching și așa mai departe.
Lipsește prioritatea națională ( de la Tăriceanu zicere, că sportul nu e prioritate națională) de performanță sportivă și rezultatele se văd.
Nu mai avem echipe de valoare, care să facă performanță la nivel european, nu mai avem jucători care să joace la echipe mari, în campionate tari ( Anglia, Germania, Franța, Spania lipsim cu desăvârșire), prin Italia mai avem câte o excepție și cam gata. Restul sunt pe la arabi, prin China sau fac tușa prin alte campionate europene. Și a dispărut și Dinamo acum.
Între timp, ne uităm la Ungaria cum a bătut Anglia și cum a făcut egal cu Franța la european și ne hrănim din amintiri, când îi băteam cu 2-0 acasă.
Problema e că putem aduce orice antrenor, chiar și pe Mourinho, nu are ce să facă cu materialul clientului, care suntem noi.
Personal consider că cu Mirel Rădoi am jucat cel mai bun fotbal din 1994 încoace, chiar dacă a mai dat și gherle, chiar dacă au mai fost și greșeli, dar am văzut altceva, altă atitudine, altă viziune a fotbalului.
Eu zic să începem să ne stăpânim un pic entuziasmul, chiar nu mai există echipe mici. Începem noi să fim echipa cu care celelalte fac puncte.
Andrei M.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu