Principalul comunicator în ceea ce priveşte măsurile pentru limitarea răspândirii coronavirusului rămâne premierul. Florin Cîţu şi-a rezervat rolul de a ne ţine la curent cu ritmul de vaccinare, cu situaţia din spitale, dar atrage atenţia şi asupra „micului grup” de persoane care incită la nerespectarea regulilor. Persoane pe care, nu demult, le-a catalogat drept „teroriste”.
A dat apă la moară, cum se spune. În anii ’90, Ion
Iliescu a avut proasta inspiraţie de a-i numi pe cei din Piaţa Universităţii
„huligani”. Atât le-a trebuit protestatarilor. Fiecare şi-a pus pe piept câte o
foaie de hârtie pe care au scris denumiri care de care mai hazoase: „Huligan bătrân”, Huligan de treabă”, “Huligan
anti-comunist”, “Student huligan”, “Huligan scriitor” etc. etc. Imaginaţia
protestatarilor din anii 1990 era debordantă.
Iată că protestatarii de acum nu au prins ideea din
zbor. Acest lucru spune multe despre protestatarii de acum 30 de ani şi cei din
timpul pandemiei.
Doar Diana Şoşoacă şi-a imprimat pe tricoul ei,
mărimea maximă 5XL SENATOR TERORIST.
Imprimarea pe un material textil nu este la îndemâna
oricui, operaţiunea nu se poate face acasă. Trebuie să apelezi la o firmă
specializată. Prin urmare, putem trage
concluzia că oamenii din jurul senatoarei Şoşoacă au o oarecare formă de
organizare.
Date fiind restricţiile, „micul grup” cum zice
premierul, este o organizaţie în toată regula. De altfel, unul dintre
manifestanţii anti-mască de la Universitate spunea că ei fac parte dintr-o
mişcare mondială. Într-adevăr, duminică au avut loc proteste anti-restricţii în
foarte multe ţări şi oraşe din Europa. Cela mai violente au avut loc în Marea
Britanie. Există acolo o tradiţie din timpul conflictelor dintre englezi şi
IRA. Cu precizarea că Armata Republicată Irlandeză avea un scop precis, de
ordin naţional şi religios.
Cei mai mulţi analişti consideră că protestele de
genul acesta se vor termina odată cu dispariţia pandemiei. Prin urmare
grupurile de genul celui din jurul senatorei Şoşoacă nu se va transforma în
partid. Deşi a intrat în parlament, nici AUR nu este considerat un partid
propriu-zis. Este doar o mişcare trecătoare, o stare de spirit provocată de
criza sanitară, pandemică.
Adevărul va fi aflat abia după ce va trece pandemia.
Întrebarea care persistă este dacă după pandemia lumea va fi la fel. Va fi aşa
cum o vor reuşi să o facă politicienii, guvernele.
Până acum, cu excepţia poliţiştilor şi jandarmilor,
a celor care dădeau amenzi, autorităţile locale nu au fost implicate plenar.
Erau mai mult nişte intermediari care trimiteau date spre Bucureşti.
Iată că primul ministru, într-o videoconferinţă, le
cere prefecţilor să se implice mai mult. Le trasează sarcini exacte? Vor avea
responsabilităţi directe, personale?
De pildă, dacă într-un judeţ rata de infectare
continuă să crească, depăşeşte 5%, 6%, urcă şi mai mult, va fi sancţionat
cineva?
Încă nu s-a auzit de sancţiuni, deşi intră în
carantină localitate după localitate, şi chiar judeţe. Nimeni nu este
răspunzător? Consilierii judeţeni din Timiş au supus la vot o decizie a
guvernului, refuzând să accepte intrarea în carantină. Poate fi acesta un
precedent şi consiliile locale din fiecare localitate vor supune la vot
intrarea în carantină?
De asemenea, nu s-a auzit să se fi dat sancţiuni
pentru ritmul prea lent în care se administrează vaccinurile. Nu există o
normă? Să înţelegem că de acum încolo
prefecţii au mai multă putere, sau premierul le-a transmis doar aşa, că au mai
multă responsabilitate?
La nivelul localităţilor, primarii au şi nu au
responsabilităţi directe. Cei mai mulţi îşi văd de treabă ca şi când nu ar
exista pandemie. Doar că poartă mască la şedinţe şi când ies pe stradă.
Acestui guvern îi lipseşte, de fapt, fermitatea. Iar
dacă la vârf nu există fermitate, cum se aşteaptă ca prefecţii să conducă
judeţele, mai precis campaniile de prevenire a răspândirii infectărilor, cu o
mână de fier?
Autor:
Dumitru Păcuraru
Sursa:
Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu