SATULE, IZVOR DE DOR coord. PUIU RĂDUCAN

 

,,Se-ntorce poetul acasă.

Ani mulți turci printre străini.

Găsi o poartă fermecată

Și-n curte numai mărăcini.

Îl cheamă râu-n matca sa

Și plopii văruiți, aŕinii...

Dar la căsuța părintească,

Nici vânt nu bate, nu-s nici câinii", INTOARCERE, pag. 183.

 

(semnal editorial, autor Vasile Bele)

 

Dacă e luni, se zice că ,,nici iarba nu crește!". Așa o fi? Nu știu, dar sincer, personal, zilele de luni nu mi-au prea plăcut. E după ,,uichend". În ,,uichend"... frigărui, ba un vin, vă o horincă... ba un pui de somn... și nici nu știi cum trece. Dar trece, clar! Și iar e luni... După un ,,uichend" petrecut ,,în forță", zic, dacă e luni, hai să mai citim niscai ceva... face bine. Te ajută să ,,depășești psihologic", depresia zilei. Of! Doamne ce îmi ,,debitează mechintoșu".

Revin la normalitate. Dacă e luni, e SATULE, IZVOR DE DOR - ANTOLOGIE POETICĂ A SATULUI, coord. Puiu RADUCAN - un foarte bun prieten și un foarte bun colaborator literar. Săptămâna trecută mă lăudam ,,pe bune", cu frumosul colet primit din Cetatea Râmnicului, de la acest minunat prieten.

Azi, cu poftă de viață și de lectură, este despre (vorba prietenilor de pe rețelele de socializare)... Azi, este despre această Antologie poetică satului - SATULE, IZVOR DE DOR, apărută la Editura Rotipo, Iași, 2015, pag. 262, ISBN 978-606-8552-38-5, cu o prefață întocmită de Dan BÂRHOATĂ, licențiat în istoria religiilor, care notează: ,,Domnul Puiu Răducan, avându-și originile în lumea satului, la Țepești, județul Vâlcea, ne propune spre lectură o antologie ce cuprinde poezii dedicate lumii satului românesc. Da' știm noi ce-i aia sat? (...) Tătă lumea vorovește de sat. Ba că-i așe, ba că-i pă dâncolo, ba că-i tăte deodată. Până nu trăiești în cuprinsu' lui sau nu iastă cineva care să-ț' dezvăluie tainele vieții din vatra satului nu poț' ridică voarbă de lucrurile istea. Când vine vorba de viața satului trii îs lucrurile care trebe luate în discuție: Tradiție, Rost și Rânduială. Fără astea tri nu poț' vorovi de sat și de civilizație țărănească oricine ce zâce", pag. 5, cu următoarea notă de subsol, pusă ,,aice" - ,,graiul din prefață este în concordanță cu tematica antologiei", o notă de autor. Felicitări pentru cuvânt, pentru graiul promovat în stil autohton, zic eu, că prea ne este rușine a ,,vorovi ca pă la noi!". Din drag pentru cuvântul scris, voi mai reveni cu detalii din prefață.

În cuprinsul volumului antologic, găsesc nume mai mult sau mai puțin cunoscute. Cert, este un lucru - valoarea antologiei, a materialelor antologate este una de înaltă ținută. Felicitări tuturor, și fiecăruia în parte.

 

Elena AGIU-NEACȘU, pag. 8-12, profesor, membru al Cenaclului PAVEL DAN, fondator al Societății Cultural-Artistice și Literare Anton Pann, cu o bogată activitate literară, propune pentru antologare, poezii și în vers alb, dar și cu rimă - Rămas-am pustii și goi, Trenul, Întoarcerea la matcă, Țăranii și Viața, pag. 12, din care voi și cita, mai ales că are o referință de suflet ,,À la Săpânța":

,,Patru scânduri,

patru cuie,

mâinile pe piept, Mărie...

Pe mormânt boziile...

Guguștiucii cânt-a vară,

pace-n cer și pe pământ...".

 

Elena ARMENESCU, pag.13-18, teleormăneancă din născare, dar stabilită în capitală, debutează în revistă Luceafărul cu poemul ,,Confluente", în 1989, iar în volum personal, în anul 1995, cu volumul ,,Ferestrele somnului". O bogată activitate literară, participare în volum colectiv, premii și diplome - pentru care, personal, adresăm respectuoase FELICITĂRI!

,,Aici, în satul acesta idilic, strămoșesc

În care ți s-a întrupat din nevăzut făptura

Auzi șoptit că ieri, îndemnul părintesc:

《Tu dacă pleci, să nu lași, tată, bătătură!》.

Arbori falnici, adunați fantast, frățește

Pe-ntinderi imense-n păduri, tăinuite

Mângâiate sunt cu dragoste, împărtășește

De adierea vântului sub cerul zmălțuit", din SATUL STRĂMOȘCESC, pag. 17.

 

George BACIU, pag. 19-22, doctor în istorie, 2013, cu teza: ,,Oștile sătești de pe valea râului Doamnei, între secolele XIV-XVIII", propune poezie și proză scurtă.

,,Trec prin sat când abia se deșteaptă somnul,

poarta casei moțăie veșnicia pe frunte,

praful din drum privește orb tăcerea ruginită

și undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte", TREC PRIN SAT, pag. 21.

Felicitări pentru toată munca depusă în folosul literaturii și al artei.

 

Cristina Mihaela BARBU, pag. 23-30, doctor în specializarea Chimie analitică - Protecția mediului, propune un fragment de proză - SATUL MEU. Înscrisă în mai multe grupuri de literatură, printre care: Iubim literatura, Literatura de azi fără sfori, Scriitori tineri.

,,După amiaza ne găsea amorțiți de căldură și muncă, doar bărbații căpătau putere de copii, aburii de la cazanele de țuică, îi făceau copii de tot, se luau la întrecere cu mingea prin curte, alergau, țipau, urmau bucuria unui gol, și cei adunați la gară să prindă vreun tren, se întorceau mirați de gălăgia cu care nu erau învățați", pag. 30.

 

Cristina BĂLĂȘOIU, pag. 31-34, debutează în anul 2014, cu volumul IUBIREA NE ESTE PUSĂ LA ÎNCERCARE", propune ,,ADIO, SATUL MEU IUBIT!", ,,CIOBANUL, OILE ȘI CĂȚELUL", ,,SATULE", ,,DOR DE SAT", ,, ACASĂ DE SĂRBĂTORI".

,,Din sat plecăm amândoi,

Rămâne drumul înapoi,

Rămâne ulița pustie,

Peste ani, ce-o să mai fie?", DORUL DE SAT, pag. 33.

 

Marian BĂRĂSCU, pag. 35-42, debutează în ,,Suplimentul literar al Scântei Tineretului", este fondator și președintele Asociației Culturale RUSIDAVA, moderator al evenimentelor culturale și colaborator neobosit al Cenaclului Gib Mihăescu, vine și propune poeme:

,,Mă iartă tată

atunci uram pământul,

uram plugul, rarița și boii

când am fugit din sat,

dar nu credeam

că va veni o vreme

în care am să regret

un gest necugetat", din poemul EU - TATA ȘI PĂMÂNTUL, pag. 41.

 

Dan BÂRHOATĂ, pag. 43-46, autorul volumului DINCOLO DE TIMPURI - MOȘTENIRI STRĂVECHI ÎN MITO-CREDINȚELE ROMÂNILOR, propune spre a fi antologate cu poezii.

,,Pe laviță un moș stătea

Cu-n fecioraș alăturea

Din când în când îi răspundea

Când pruncu intrebs ceva", din ÎN SAT, pag. 45.

 

Doina BONESCU, pag. 47-51, debutează cu volumul VA VENI O ZI, vine cu poezii.

,,Dacă am timp... că să îți scriu?

E greu ca să-ți răspund acum...

M-așteaptă pomii în grădină

Ramuri uscate să te tund!", PRAG, pag. 51.

 

Dan BORBEI, pag. 52-58, ,,ne invită să ne regăsim echilibrul ca ființe primordiale și să nu uităm de veșnicia de la sat, în vers, dar și în paginile de Facebook, Maramureș, Origini și Năpradea, localitatea natală a poetului", pag.52.

,,Someș, Someș, tu știi oare,

Cât mi-e dor și cât mă doare,

Să-ți aud cântecul tău,

Cântat despre satul meu", SOMEȘ, SOMEȘ, pag. 57.

 

Gabriela Mimi BOROIANU, pag. 59-64, născută pe meleaguri mehedințene, ,,un om simplu", dar cu apariții editoriale, fie în volum personal, fie în volum colevtiv, propune poeme spre a fi antologate.

,,Vacanțele la țară

Erau o relaxare

Doar pentru mine...

Ceilalți intrau în disperare!

Cocoșul cel fățiș

Ce-mi zori de zi cânta

M-a supărat...

Și gol a-nvățat a umbla!", din VACANȚELE LA TARĂ, pag. 60.

 

Victor BURDE, pag. 65-73, ardelean, născut în Perii-vasului, com. Irlanda, jud. Sălaj, debutează în anul 2010, cu trei volume de versuri: SE ROAGĂ PĂDUREA, SUB ZODIA PEȘTILOR și AȘTERNUT PE FRUNZA TOAMNEI. Aparițiile editoriale (în antologii sau în nume propriu), îl îndreptățesc și îl legitimează, iar munca îi este răsplătită cu premii literare. Felicitări! Pentru această antologie propune poezii.

,,Satul meu, e amintirea mamei,

Năframa împăcată legată înapoi,

Caru-ncărcat mânat în pragul toamnei,

De tatăl meu, pășind pe lângă boi", din SATUL MEU, pag. 67.

 

Nicu COIBANU, pag. 74-77, din Banatul Sârbesc, Serbia, este poet, dramaturg, ziarist. Propune poezii.

,,Se zice că doar țăranii

cândva au reușit să rămână neprihăniți

până la adânci bătrânețe.

Ei, în loc de sărut,

scuipat în palme

și cu saliva lipicioasă

loveau coapsele femeilor", din OMAGIUL ȚĂRANILOR, pag. 76.

 

Mihaela COJOCARU, pag. 78-83, membră L.S.R, Clubul Umoriștilor, Societatea de Haiku, Asociația Artiștilor Plastici - Constanța, debutează în anul 2012, cu volumul POEZII LA MALUL MĂRII. Apariții în antologii, apariții în volum, colaborările cu revistele literare și publicarea pe diverse site uri literare, este întreaga muncă depusă în folosul literaturii. Propune spre a fi antologată cu un fragment de proză - SATUL STRĂBUNILOR.

,,Era o toamnă târzie, când frumoasă, când capricioasă. Se lăsase înserarea peste satul dintre dealuri. Soarele se ascunsese, încet, după o colină. Cerul avea culori violete și roșiatice, pe care le reflectau ogorul auriu, viile încărcate de rod și livada cea mare a satului", pag. 80.

 

Ion CUZUIOC, pag. 84-93, membru al Uniunii Epigramiștilor, U.Z.P.R. și Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Cineaștilor, Umoriștilor, propune din DOR DE SAT NATAL, pag. 85, poeme.

,,Dintre toate frumusețile lumii,

Cea mai frumoasă e seara la sat.

Soarele apune, aerul devine mai răcoros,

Plugarii își strâng instrumentele

Și pornesc agale spre casă,

Gospodinele pregătesc

La cuptorașul din ogradă bucate gustoase,

Mirosul lor răspândindu-se departe de sat", din SEARA PESTE SAT, pag. 91.

 

Nicolae DABIJA, pag. 94-95, născut în Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, din 2003, propune un poem - UN PUMN DE LUT, pag. 95

,,o, ei vedea-vor prima oară -

amestecându-l cu cazmale -

un pumn de lut cum se-nfioară

l-atingerea țărână tale".

 

Adina Al. ENĂCHESCU, pag. 96-97, fost profesor de matematică, pensionară, cu ,,31 de cărți - 12 poezie, 1 roman, 1 volum povestiri, 1 volum poeme tanko, 3 volume poeme scurte, 12 cărți poezie Haiku", pag. 96, apare în volumul antologic cu poeme:

,,Satul meu pe sub luceferi

Ai rămas că altă dată

Toate sunt cum au fost ieri:

Cu o uliță și-o fată

Ce-și scăldat în vânt cosița

Și râdea printre mișcare

Ce se cățărat ca vița

Înspre stelele surate", din SATUL, pag. 96.

 

Maria FILIPOIU, pag. 98-107, debutează în anul 2008, în dublu volum:TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE ROMÂNEȘTI și EXPRESII POPULARE ȘI TRĂIRI PROVERBIALE. Coordonează antologii, colaborează ci reviste literare, pentru antologia aceasta, propune poezia AMPLOAREA UNUI DEZASTRU - mărturie despre inundațiile din Făcăieni, jud. Călărași din 2005 - 50 de strofe/catrene.

,,4. Un puhoi de apă vine

în gospodării și case.

Să ruineze destine,

cu urmări dezastruoase.

(...)

14. Îngroziți privesc în urmă,

la valuri ce dau năvală.

Când din cei captivi le curmă

viața, fără rânduială".

 

Neculai GRECU, pag. 108-114, debutează, cu volumul LANȚUL DE LACRIMI, iar pentru antologie propune poeme.

,,Satul nostru-i de vâlcele;

Cuib cu ouă de lumină;

Nicio aripă de gesturi

N-a putut să ne termine.

 

Suntem huma cea din ieri

EMINESCU curge-n grâne

CREANGĂ ni se face suflet

GOGA ni se face pâine", LANȚUL DE LACRIMI, pag. 109.

 

Rodica ION, pag. 115-121, fondator al Cenaclului literar ,,Gheorghe Țițeica", Craiova, împreună cu prof. Maria ȘTEFĂNESCU. Debutează cu volumul de versuri, STELE DE CATIFEA. Propune poezii.

,,La casă bătrânească

Sunt lacăte... La poartă,

Pe bancă, nu-ți poposește umbra,

Sunt trist și singur, tată!

Și sunt cu ochii-n lacrimi!

Privesc fotografii

Din vremurile-n care

Eu, ea... eram copii", din poezia LA CASA BĂTRÂNEASCĂ, pag. 117.

 

Eugenia Rada IONIȚĂ, pag. 122-123, din Mehedinți, țărancă. Propune poeziile ADORMIRE și PESTE SAT, din care notez câteva versuri:

,,Peste sat, sărutul nopții,

A spart lacrima pietrei

în cântarea îngerilor,

Împrăștiat flacăra zăpezii", pag. 122.

 

Liviu-Florian JIANU, pag. 124-131, debutează cu volumul de versuri MUSCA, PĂIANJENUL ȘI PARALELIPIPEDUL, în anul 1998. Poet și prozator cu experiență literară, propune poezii:

,,Săracă țară, și săracă lume -

Săracă pâine, cât de scumpă ești -

Cât de ușor, și cât de greu, plătești,

Cu ea, și noi, și vechile cutume", din DECEMBRIE DE PÂINE, pag. 129.

 

Jaqueline LEHACI, pag. 132-138, născută ,,la Semenic, la poale de munte", ne dăruie versuri.

,,Amintiri îmi vin în minte

Cu brazi mulți pe dinainte

Dealuri nalte, văi și lunci

Că în basmele de-atunci.

Ce mi-e mie drag pe lume

Sunt legendele străbune

Pot trăi povești cu zâne

Să uit de ziua de mâine", din poezia PASTORALĂ, pag. 137.

 

Olguța LUNCAȘU TRIFAN, pag. 139-146, născută Vaslui, locuiește în Iași, debutează cu volumul 43 - poezii bilingv romano-francez. Publică poezii în antologii, colaborează cu reviste literare, are în pregătire un roman, iar aici propune poezii.

,,Te privesc.

Mă tem că, închizându-mi ochii,

când îi voi deschide

nu vei mai fi,

ca toți care-au plecat.

Au fost mulți,

au rămas puțini și bătrâni.

Mă îngrozesc, la gândul

că ar putea pleca toți", din ÎN SATUL MEU BĂTRÂN, pag. 140.

 

Valeriu MATEI, pag. 147-150, din Republica Moldova, debutează literar în 1980 în revista Tineretul Moldovei, din Chișinău. Scrie poezii, piese de teatru, nuvele istorice și eseuri, studii de istorie și etnologie, face traduceri din poezia franceză în rusă și spaniolă. ,,Versurile sale au fost traduse în engleză, franceză, germană, spaniolă, rusă, greacă, suedeză, latină, slovacă, maghiară, macedoneană, sau chiar in turcă", pag. 148, Pentru antologie propune versuri.

,,Printre coline-i lacrimă desprinsă

din ochiul unui zeu înlănțuit pe munte,

viorile-i sporesc melancolia

meandrelor prin văile cărunte", din NISTRUL, pag. 148.

 

Menuț MAXIMINIAN, pag. 151- 154, director editorial la cotidianul RĂSUNETUL, membru al U.Z.P.R filiala Bistrița-Năsăud, debutează în volum, în anul 2004, cu CONFESIUNI, ne dăruie câteva poeme.

,,Faceți loc

În rândul din față!

Vin bătrânii mei,

simpli și tăcuți.

Chipul lor e brăzdat de sunetul anilor.

Hainele lor sunt din fân și mere.

Ochii lor au intrat în nesfârșire", din SATUL DIN ILUSTRATĂ, pag. 154.

 

Vasile MORAR, pag. 155-160, din Chelința, MM, debutează cu poezii în revista Flacăra, 1981, membru U.S.R. filiala Sibiu, iar în volum colectiv, în anul 1988, cu 13 POEȚI - versuri, ne dăruie în această antologie poeme în stil propriu.

,,Peste dealurile satului Chelința unde eu

am casa și o grămadă de acareturi

când vin la Ulmeni trec Someșul

cu capetele atârnând ca două șiruri

Pun la poștă câteva cărți

oficianta mă privește cu ochii albaștri - Botoșani

a venit noră la Șandorul Leului

de o groază de ani", din STEMA REGALĂ, pag. 159.

 

Gheorghe NICULESCU, pag. 161, autor al 16 cărți cu tematică umoristică, rebusistă și paradoxistă.

,,Mi-e dor de viața liniștită de la sat,

Mi-e dor de tot ce-acolo am lăsat;

Mi-e dor nespus și-aș vrea din nou să țuc

Iubita ce-o avea într-un sătuc", din MI-E DOR, pag. 161.

 

Ion I. PĂRĂIANU, pag. 162-171, debutează editorial, în 1997, cu volumul de poezii SUB PROTECTIA MARELUI ÎNȚELEPT. Monografist, poet, prozator are numeroase premii și diplome pentru activitatea literară, ne propune versuri.

,,Pe vremuri, când își făceau strămoșii case,

mergeau cu joagăru-n pădure

și-și alegeau din toți stejarii

după sprânceană, cum se spune", CASA PĂRINTEASCĂ, pag. 165.

 

Rafila RADU, pag. 172-175, publică în debut, volumul VIAȚA MEA CU LUNĂ, 1997, premiat la secțiunea DEBUT - Sighetul Marmației.

,,mai sunt pe lume mame

plângând de-atâta dor în prag

dar li se-ntorc feciorii, iată

mânându-și steaua și turmele cu drag", din TRANSHUMANȚA, pag. 173.

 

Florica RANTA CÂNDEA, pag. 176-178, ,,a publicat peste cinci sute de articole din diverse domenii în ziare și reviste", pag.176.

,,Fântâna casei a

secat de mult

de când au plecat

toți

pe rând

unii de tot

din sat

alții...", din POEM 1, pag. 176.

 

Puiu RĂDUCAN, pag. 179-188, antolog, editor, eseist, poet - ,,37 de cărți, și altele în manuscris, în așteptare", pag. 179. Premii, diplome, medalii, distincții în numele literaturii de calitate, sunt un semn al aprecierii muncii. Membru U.Z.P.R., al L.S.R. și redactor la Radiotv Unirea Viena, ne propune poezii.

,,Mă-ntorc acasă după-atâția ani.

Se miră dealurile vinete, holbate.

Cine e ăsta de nu-i poti opri pașii

Și vine-așa la noi, pe nemâncate?

 

Un bici de foc îmi plesnește obrazul,

Dar și-o bubuitură mai îndepărtată.

O, nu vă speriați, voi dealuri dragi!

Prin varul de la tâmple-o să vedeți", din poezia MĂ-NTORC, pag. 188.

 

Ionel STOIȚ, pag. 189-196, din Banatul Sârbesc, debutează literar cu schița AȘA-I MAI BINE, în Libertatea,1970, propune poezii.

,,Am venit din nou în sat

Să-mi văd râul și salcâm

Să-ntâlnesc lumea la sfat

Să povestesc cu vecinul

 

De pe când era argat

De pe când era război

Cum trăia lumea la sat...

Când trăia lumea la noi", SATULUI MEU, pag 190.

 

Vasile TĂRÂȚEANU, pag. 197- 199, din Cernăuți, Ucraina, debutează editorial, în 1981, cu HARPELE PLOII, iar aici propune poezii.

,,Văzduhul casei acesteia,

Încărcat de respirația ta,

Mă-nfășoară că o taină,

De parcă m-ar descânta", CASA PĂRINTEASCĂ, pag.199.

 

Elena TRIFAN, pag.200-205, doctor în Filologie, cu distincția ,,MAGNA CUM LAUDE". O activitate literară bogată, laborioasă - cărți publicate, poezii, ,,articole de literatură, gramatică, metodică, reportaje și cronici despre sărbători populare, religioase, literare, publicate în reviste și lucrări colective", pag. 201. In antologie ne dăruie poezie.

,,Au lăsat seninul cerului,

Au lăsat verdele câmpului,

Au lăsat limpezimea izvorului

Și coarnele plugului.

 

Au plecat în marea migrație

Să își caute ocupație

În fabrici și uzine

De industrializare pline", din DESȚĂRĂNIRE, pag. 201.

 

Costy TRIȚĂ, pag. 206-209, cel care debutează literar în anul 1980, în revista ÎN SLUJBA PATRIEI. Am avut onoarea să îl cunosc personal. Azi, când scriu toate acestea, din pacate, poetul nu mai este pământean. Și-a început Marea Călătorie, spre ceruri, fie iertat! Nedrept. Mult prea repede. Avea încă foarte multe lucruri de făcut... din păcate, poetul, nu mai este. Este prin aceste cărți. Este prin cărțile sale. Pentru această antologie propune poezii.

,,Ți-e dor de satul dintre munți,

De rude, neamuri și părinți,

De curtea casei cu pridvor

Și de sărutul meu... ți-e dor.

 

Ți-e dor de cumpăna fântânii,

Să mai auzi cum latră câinii,

De râul care-n vale curge

Și de copilul care plânge", din poezia ȚI-E DOR, pag. 206.

 

Dona TUDOR, pag. 210-214, ,,născută la mijlocul secolului XX, în satul Furculești, din comuna Vida, comună, denumită mai târziu Videle, din județul Teleorman. Interesul pentru poezie se manifestă din perioada revistei pentru copii ARICI POGONICI, continuă cu ziarul TELEORMANUL, în1972, urmează debutul la Radiodifuziunea Română, în emisiunea Moment poetic", pag. 210. Publică în volum personal sau în calitate de coautor - poezii, proză și studii științifice. Propune pentru antologare, poezii.

,,Întoarcerea pe Șeric s-o veșnică plecare.

Plătesc tribut luminii și gleznele, chemare.

Și firului de iarbă răscumpărat fără

Și vârstei începută, pe Șeric, mai ales",

din poezia INTOARCEREA PE ȘERIC, pag. 212.

 

Titina NICA ȚENE, pag. 215-221, poet și prozator, debutează în revista SĂTEANCA, secretară la revista TRIBUNA, Cluj-Napoca, membră fondatoare a L.S.R. 2006. Volumul său de debut - BUCURIA LUCRURILOR SIMPLE, (1989), conține poezii pentru copii. Ne dăruie poezii.

,,Întoarsă-n sat nu mai m-am regăsit

tata plecase undeva tăcut

foșnetul pădurii a amuțit

mama tot mai mică s-a făcut.

 

M-am căutat copil printre copii

Și în niciunul nu aveam să fiu

toamnă cernea galben peste vii

întoarcerea venise prea târziu?", din poezia PREA TÂRZIU?, pag. 221.

 

Al. Florin ȚENE, pag. 222-229, membru al U.Z.P.R. și membru corespondent al Academiei Americană Română, din anul 2011. ,,În septembrie 2006, a inființat 《Liga Scriitorilor din România》, devenind președintele executiv al acestei organizații profesionale care are 32 de filiale în țară și 12 în străinătate și care editează 15 reviste în care se promovează literatura română autentică", pag. 223. Propune spre antologare poezii.

,,De pe plaiurile natale n-am plecat nicicând,

Ai să mă recunoști după gândire

Și după cântecul ce-l zic în gând

Pe drumul infinit spre nemurire.

 

Ai să mă recunoști după tăcere

Ce bucuriei îi dă în sens frumos,

În limba noastră găsesc atâta miere

Și vin acasă nu cu fruntea-n jos", poezia PE PLAIURILE NATALE, pag. 226.

 

George VAIMAN, pag. 230-234, cu volume personale și apariții în volume colective. Volumul de debut personal, FEREASTRA DIMINEȚII, poezii, apare în anul 2002. Propune poezie.

,,În fiecare sat e o fântână

ce-i cumpănă răbdarea cântărește

pe cultură un fluier se înclină

și turma curge-ncet într-o poveste

 

În fiecare sat e-o mamă tristă

obrajii îi înmuguresc arare

din patru colțuri strânge-ntr-o batistă

mireasma unor toamne călătoare", din IN FIECARE SAT, pag. 231.

 

Ion VANGHELE, pag. 235-239, ,,a publicat într-o serie de antologii alături de poeta și poeți remarcabili. Încununarea activității sale o reprezintă o carte de poezie de autor, lansată la București alături de poeta Delia Stăniloiu", pag. 235. Propune pentru această apariție editorială poezie.

,,Adormite păsări cântă

Rostind versuri peste sat

Noaptea asta se întâmplă

Din amurg că s-a lăsat.

 

Primăverile se-avântă

Cu ochi mari surâzători

Cu flori vesele la tâmplă

Și parfum la cântători", din ADORMITE PĂSĂRI CÂNTĂ, pag. 237.

 

Traian VASILCĂU, pag. 240-245, din raionul Edineț, Republica Moldova, are editate 47 de cărți (Republica Moldova, România și Canada), cu lucrări traduse în 14 limbi, ne dăruie poezie.

,,În nopți cu viscol, când dormeau copiii

Mama cosea din fire moi un vis,

Eternitatea îi plângea pe față

Și viața-i era cântec de abis.

 

Tata era plecat demult sub iarbă

Să ne mângâie tălpile veri,

Vorbeam cu el prin florile de nalbă

Și lacrima-i ne-au fost mângâieri", din POVESTE CU PĂRINȚI, pag. 243.

 

Laura VEGA, pag. 246-252, juristă, poetă, prozatoare, cercetătoare, publicistă, debutează în anul 1986, cu volumul de versuri ȚĂRMUL AUROREI, iar aici propune poezie.

,,Povara bătrână apasă

Pe tâmple, pe creștet, pe față,

Începem... E iar dimineață

Și vremea ne-alungă de-acasă", din poezia PĂRINȚII, pag. 251.

 

Elena VOLCINSKI, pag.253-256, debutează cu volumul CÂND TOAMNA-ȘI PLÂNGE DESFRUNZIREA. O bogată activitate literară încununată cu premii și diplome, pentru acest volum trimite poezii.

,,Aș vrea să pot măicuță, să-ți țin cât mai mult, anii

Vieții să-i poruncesc să-ți păsuiască timpul...

Dar moartea cum s-o rog, să-ți dezlege bolovanii

De funia veșniciei ce acum ți-am legat trupul?",

din AȘ VREA SĂ POT MĂICUȚĂ..., pag. 254.

 

Cu Mitică ZAMFIRA, pag. 257-258, se încheie volumul antologic. Debutează literar în anul 1999, cu volumul POVESTIRI DIN SPATELE OGLINZII, iar aici propune.

,,Am nevoie de aerul satului,

am nevoie de căldura

și răceala

casei părintești", din SUNT UN CHIRIAȘ LA ORAȘ, pag. 257.

 

Felicitări antolog Puiu Răducan! Felicitări celor antologați. Materialele sunt sensibile, profunde. Fiecare poem produce emoție, amintire, dor, ba și câte o lacrimă. Ideea de a slăvi satul este una de excepție. MiMinunată! Genială! Voi finaliza cu un fragment din prefață, pentru că prea e minunată, felicitând, inclusiv prefațatorul!

,,Colindătoru-i vestitor și vestitorul trebe să ducă solia la tăte căștile nu numa la una. Vorovițî-vă graiul lăsat nouă de moșii și strămoșii noști ca să nu i să chiardă dă știre acră unde-țî hi și cu cine-țî vorbi și purtațî-vă straiu, barem în sărbători, ca să știți cine sânteți!", pag. 7, Dan BÂRHOATĂ, licențiat în istoria religiilor.

Mulțumesc pentru bucuria prilejuită prin lecturarea antologiei. FELICITĂRI! Prin acest iscusit și inteligent demers, cred că, SATUL, NU-ȘI PIERDE NICIODATĂ IZVORUL...

 

Chiuzbaia, 22 martie 2021