50 de bani

 

Din alamă, galben deschis, cu un diametru de 23,75 mm, înscripţionată pe cant, puţini cetăţeni români îşi pot reprezenta moneda de 50 de bani.

A intrat în uz în anul 2016. Prim ministru era Dacian Cioloş. Între timp, moneda se va fi devalorizat, la fel ca primul ministru în timpul căruia a ieşit prima tranşă.

Nu ştim ce se putea cumpăra când a apărut, însă în anul 2022, datorită unei măsuri luate de guvernul PNL-PSD-UDMR monedei de 50 de bani îi este dat să intre în istorie.

După lungi tergiversări, după minuţioase analize, dar şi în faţa protestelor din faţa staţiilor de benzină, liderii coaliţiei de guvernare au luat decizia politică de a compensa preţul carburanţilor cu 50 de bani pe litru.

Spuneam că puţini şi-o pot reprezenta, dar m-am înşelat. Moneda de 50 de bani este chestia aia rotundă cu care se pot elibera cărucioarele pentru cumpărături la intrarea în marile magazine. După ce ai folosit căruciorul, la plecare moneda se recuperează, urmând să fie pusă bine ca să poată fi folosită la următoarea tură de cumpărături.

Aşadar, preţul carburanţilor va fi atenuat cu 50 de bănuţi pe litru. La un plin de 50 de litri să zicem, cumpărătorul va primi 50 de monede de câte 50 de bani. Transformând bănuţii în lei, asta înseamnă 25 de lei. Schimbând cei 25 de lei în euro, înseamnă cinci euro. Dacă înmulţim 25 de lei cu 12 plinuri pe an ajungem la suma de 300 de lei pe an. În moneda europeană înseamnă 60 de euro.

Dacă întreaga compensaţie ar fi primită în avans, cu 300 de lei nu se poate face un plin de benzină sau de motorină. Dar compensaţiile se vor da numai trei luni. Deci nici măcar un trimestru. După această perioadă preţul va reveni.

Evident, guvernul, ministrul de Finanţe, liderii politici, alte instituţii responsabile cu mersul economiei, cu coşul zilnic al cetăţeanului, au făcut alte calcule. Nivelul compensaţiei la nivel de ţară probabil se ridică la milioane de euro. Deci compensaţia de 50 de bănuţi pe litru reprezintă un efort financiar semnificativ.

Guvernul, aflat în faţa scumpirilor, dornic să aplaneze impactul financiar asupra bugetului nu a făcut o singură socoteală. A luat în calcul salariile, veniturile la stat care depăşesc salariul preşedintelui României. Domnul Klaus Iohannis are un salariu de 13 000 de lei pe lună. Guvernatorul BNR are un salariu lunar de 80 500 lei. În monede de 50 de bani ar însemna 161 000 de monede. :eful ANRE, Dumitru Chiriţă, câştigă 58 900 lei pe lună. Directorul băncii cu capital de stat EximBank, Traian Halalai, îl depăşeşte pe guvernatorul BNR, având un salariu lunar de 107 000 lei. Sigur, mai sunt mulţi salariaţi de stat care au un salariu mai mare decât preşedintele ţării. Liderii coaliţiei au luat în dezbatere impozitarea tuturor veniturilor care depăşesc salariul prezidenţial. Ar fi un gest care ar arăta că există o preocupare serioasă de a restabili o ierarhie conform responsabilităţilor. Se impune o echilibrare, o reaşezare pe baze morale, a arhitecturii statului român.

Situaţia a scăpat de sub control de ani de zile. Fiecare guvern a mai pus o mică povară pe spinarea bugetului public. De 30 de ani se întâmplă acest fenomen şi niciun partid, nicio coaliţie, nu a reuşit să repună lucrurile pe un făgaş normal, echitabil.

Comuniştii, cu toate păcatele lor, nu au avut curajul să facă asemenea nedreptăţi. Câmpul muncii, ca să spunem aşa, este minat. O scânteie ar putea declanşa o revoltă uriaşă.

Începutul a fost deja făcut. Oamenii revoltaţi au blocat benzinăriile cumpărând, în semn de protest, câte un litru, doi de carburant. Nu este exclus să încerce să alimenteze de 50 de bani. Oricum, compensaţia de 50 de bani nu este de natură să mulţumească lumea.

Să ne imaginăm ce ar însemna dacă un partid ca PSD sau PNL ar fi în opoziţie. Ar dărâma guvernul. Cum ambele partide mari sunt la guvernare, partidele din opoziţie nu au capacitatea de a organiza mari manifestări, proteste care să sperie guvernanţii.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș