Toată lumea ştie, dar puţini pot explica modul în care se face politică în România. Puternic personalizată, viaţa politică românească urmează pas cu pas direcţia imprimată de liderul partidului. Nu a existat până acum un preşedinte al celui mai mare partid, PSD, care să nu aspire la funcţia supremă în stat. Astfel rând pe rând, începând din 2004, toţi candidaţii PSD au pierdut alegerile prezidenţiale.
Adrian Năstase şi Mircea Geoană la o mică diferenţă, Victor Ponta la o diferenţă onorabilă, iar Viorica Dăncilă la o diferenţă catastrofală.
Aceste eşecuri repetate l-au făcut pe actualul preşedinte al PSD să propună desemnarea unui candidat prezidenţial din afara partidului. La urma urmei aşa a procedat şi PNL. Liberalii l-au racolat pe Theodor Stolojan în anul 2000, au pariat tot pe el în 2004, dar acesta a făcut rocada cu Traian Băsescu.
O mişcare inspirată, dar alianţa nu a durat. Între primul ministru Călin Popescu Tăriceanu şi preşedintele Traian Băsescu s-a produs o ruptură la puţină vreme după instalarea guvernului Alianţei Dreptate şi Adevăr, şi astfel au urmat zece ani de fărâmiţare a dreptei, finalizată prin fuziunea dintre foştii adversari, PNL şi PDL.
Tot pe un candidat de împrumut a mizat PNL şi la alegerile prezidenţiale din 2014. Primul mandat al preşedintelui Klaus Iohannis a fost dominat de disputele dintre PNL şi PSD, pentru ca, în cel de-al optulea an al mandatului acelaşi preşedinte să admită o guvernare PNL-PSD.
Judecând doar după aceste schimbări radicale de opţiuni, de orientări doctrinar-ideologice nenaturale, şi avem destule elemente distorsionate care fac imposibilă găsirea unor explicaţii logice după care se face politică în România.
În politica la nivel local pare să fi fost mai multă stabilitate. În perioada guvernării Năstase s-au consolidat aleşii locali, întâi la nivelul consiliilor judeţene, apoi al primăriilor. Faptul că prefecţii deţineau şi funcţia de preşedinţi ai organizaţiilor judeţene le-a conferit o putere şi o influenţă atât de mare încât li s-a conferit titlul de “baronii locali”.
PSD s-a ales cu titlul deloc onorant de “partid-stat”, iar opoziţia, PNL şi Partidul Democrat, condus de Traian Băsescu, au ştiut profita, s-au aliat pentru a dărâma “partidul-stat” şi au câştigat alegerile din 2004.
Baroniada pesedistă dintre 2000 şi 2004 este una din perioadele istorice care au marcat profund politica românească. Adversarii PSD au procedat la fel creându-şi propriii baroni locali. Nu s-a lăsat mai prejos nici UDMR şi în judeţele cu o pondere semnificativă a populaţiei maghiare şi-au construit adevărate cetăţi conduse de baroni după chipul şi asemănarea baronilor PSD şi PNL.
Iată un alt mod de a face politică, aparent diferit de politica la nivel naţional, dar având aceleaşi obiective: dominaţia politică exclusivistă, controlul total al resurselor.
După controlul politic total al resurselor, după ocuparea funcţiilor de conducere exclusiv pe criterii politice se mai poate face politică în folosul cetăţeanului?
Analizând doar liniile dominante ale politicii de succes din România ultimelor decenii mai poate surprinde apariţia unui partid ca AUR? Deloc.
Datele problemei se schimbă dacă, aşa cum prevede protocolul dintre PNL şi PSD, se va trece la guvernarea rotativă. PSD deja se pregăteşte temeinic. În preajma evaluării miniştrilor, social democraţii au anunţat că în ministerele pe care le deţin numărul salariaţilor a scăzut în câteva luni cu 997 de persoane. Este un punct de plecare spre reforma din administraţia centrală. La nivel local mai trebuie analizată problema. PSD, ca de altfel şi UDMR, a mizat mereu pe forţa lui din teritoriu. PNL s-a concentrat pe puterea la vârf şi a cam pierdut. Aşa-zişii grei din teritoriu au câştigat datorită prestaţiei lor, şi nu datorită ajutorului primit de la conducerile succesive ale partidului.
S-ar părea că PSD nu are motive să-şi modifice strategia din moment ce a dat rezultate. În schimb PNL, după plecarea lui Ludovic Orban, sub presiunea lui Florin Cîţu, trece printr-o criză pe care nu vrea să o recunoască. Dacă nu va schimba ce este de schimbat, alegerile din 2024 vor fi câştigate de PSD fără drept de apel.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu