Horia Bădescu la „Nord Literar”

 

                                                                                                de Gheorghe Pârja

Fiecare număr al revistei Nord Literar, în viziunea mea editorială, se învârte în jurul unei personalități care publică în revistă, sau îi este comentată opera. Evident, alegerea este subiectivă, deoarece în cuprinsul numărului sunt și alte nume de rezonanță. În acest număr al revistei, de pe luna mai, aflată în al 20-lea an de viață, l-am desemnat purtător de fanion pe poetul, prozatorul, eseistul, diplomatul Horia Bădescu, un mare prieten al Maramureșului, un colaborator al revistei noastre, un stilist al suavității și candorii, un exeget al sacrului și tragicului. Articolul-editorial, scris de criticul literar Delia Muntean, este consacrat culegerii de poeme a lui Horia Bădescu – „Dinaintea ta merge tăcerea”, în care se relevă o „problematică subtilă, cu rădăcini vechi, dezvoltând în timp conexiuni cu metafizica și misticismul”, volumul fiind și „un raport asupra tăcerii.”

Poemul lunii aparține poetului Gheorghe Mihai Bârlea, cu aura tristă a acestui prezent, în care „cronica morții se scrie cu sânge/împietrite sunt lacrimile mamei ce plânge.” Universitarul și criticul literar clujean, Mircea Muthu, scrie despre cartea poetului ieșean Valeriu Stancu, apărută sub egida Academiei Române. Criticul literar Constantin Cubleșan scrie despre poezia lui Coman Șova, al cărui lirism este „unul dramatic, cu accente acute de mărturisitor al trăirilor.” Criticul literar Daniela Sitar-Tăut face o emoționantă și inedită evocare a Agathei Grigorescu-Bacovia: „în ciuda delicioaselor bârfe ale vieții literare, ne apare ca o martiră și una dintre româncele cele mai merituoase din istoria culturii autohtone.”

Rubrica de poezie Orfeu este dăruită, în acest număr, poetului Dan Rotaru. Scormonitor de subiecte, cum îi este firea, eseistul Ovidiu Pecican, pornind de la Noica, Eliade și Cioran, deslușește în filosofia românească tensiunea dintre păgânism și creștinism. Diana Ioana Ureche ne aduce în atenție ultimele poeme ale lui Ștefan Augustin Doinaș, un scriitor de o adevărată valoare în literatura română, de la a cărui naștere s-a împlinit un veac. Poetul Gavril Ciuban prezintă romanul „Regina nopții” al scriitorului Vasile Mârza, care este și primarul comunei Rozavlea, „un prozator cu deja dovedite virtuți.” Criticul și istoricul literar Mircea Popa face un portret teologului, poetului Theodor Damian, un stâlp al spiritualității românești la New York. Ion Radu Zăgreanu scrie despre volumul lui Cornel Cotuțiu „Adolescenta din tramvaiul 6,” surprinzându-l în ipostaza totală de prozator, comentator, cronicar literar, publicist, creator de jurnal.

Două pagini de revistă sunt dedicate tinerilor condeieri de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Baia Mare, reuniți în Cenaclul „Voci eminesciene,” prezentarea lor fiind făcută de profesoara Monica D. Cândea, coordonatoarea proiectului literar. Grupajul constituie și debutul elevilor în presa literară. Ei sunt: Bogdan Vanca (președintele cenaclului), Camelia Nistor, autoarea unui volum de versuri, Andra Cionca, Amalia Nicole Bărbuș, Patrik-Ionuț Tarța, Andreas Mureșan, Flavia-Maria Miclăuș, Teodora Mugur, Cristina Kubaș, Eduard Bognar. Nu uit a spune despre prezența Cenaclului, pentru lectură și discuții, la Reprezentanța Maramureș a Uniunii Scriitorilor din România.

Proza din acest număr aparține lui Mircea Bodnariu. Versuri semnează: Virgil Nistru Țigănuș, Gabriela Ana Bălan și Gavril Iosif Sinai. Constantin Bostan încheie seria de articole despre prietenia luminoasă dintre Ion Bârlea și G.T. Kirileanu, în scrisori inedite. Iuliana Andrea Pop scrie despre cartea Gabrielei Gross-Medan – „Anul în care mi-am luat viața în mâini,” o privire aruncată asupra lumii, iar Delia Muntean analizează antologia poetului Vasile Dan Marchiș – „Cruci vii.” Colega noastră Raluca Hășmășan semnalează, cu acribie, puterea creatoare întruchipată în câteva reviste literare mehedințene. Aprig, ca întotdeauna, este Lucian Perța, în parodiile după poeziile lui Dan Rotaru. La pagina de traduceri, revista găzduiește poeme ale scriitoarei din India, Pankhuri Sinha, în traducerea Nicoletei Crăiete.

Cred eu, un număr consistent, cu valori literare maramureșene, naționale și de peste hotare. Numărul, de găsit în chioșcuri băimărene, vă poate convinge.