Războiul informaţiilor contradictorii

 

S-a ajuns într-un punct în care nu se mai pot separa ştirile bune de cele rele. În spatele fiecărei veşti bune se ascunde o veste proastă. Să dăm câteva exemple: producţia în România a scăzut cu 12,5% în luna aprilie faţă de luna martie. Inflaţia va ajunge la 15%.

Unul dintre cei mai titraţi economişti americani, Larry Summers, spune că se apropie recesiunea. Băncile centrale vor continua să crească ratele, ţările cu datorii externe mari vor avea uriaşe dificultăţi.

Se referă la SUA, dar nici Germania, motorul UE nu mai duduie. Dacă cele mai mari economii din lume intră în recesiune, în ţările mici economia se prăbuşeşte cu totul. Dar să trecem şi la veştile bune: patru politicieni de primă mărime merg împreună în Ucraina. Din echipă face parte preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul Italiei, Mario Draghi. Doamne fereşte de o dronă rătăcită sau de un avion cum a fost cel plecat din Lituania şi a aterizat în Bulgaria, străbătând câteva ţări NATO.

Pentru Ucraina vizita comună a patru şefi de stat şi de guvern cu siguranţă asta este o veste bună. Preşedintele Zelenski cere cu disperare arme, tot mai multe arme grele pentru a face faţă atacurilor armatei ruse. Decizii nu pot lua singuri, vizita fiind doar una pregătitoare pentru summitul G7. Pe de altă parte, Ucraina şi-a depus dosarul pentru aderarea la UE. Se înţelege că cele patru ţări ale căror lideri fac o vizită comună al Kiev o vor susţine. Tabloul planetei este completat de ştirile despre variola maimuţei, dar şi despre posibilitatea reîntoarcerii pandemiei de Covid. Oricum, vaccinuri s-au produs mult peste necesar.

România, graţie conjuncturii internaţionale, stă deja la aceeaşi masă cu liderii ţărilor dezvoltate. Preşedinta Parlamentului European a ţinut un discurs prin care pledează pentru acceptarea României în Spaţiul Schengen. Dar încurajări şi promisiuni am mai auzit. Probabil acum ne cresc şansele tocmai datorită războiului din Ucraina. Securizarea comună a graniţelor Uniunii este o prioritate, iar România nu are capacitatea de a securiza singură peste 1300 de km, în condiţiile în care Rusia devine tot mai agresivă. Sunt mulţi analişti care afirmă că noua conjunctură mondială ar putea fi transformată într-o nouă şansă pentru România. Sunt însă capabili actualii conducători politici ai României să profite de situaţie? Opoziţie practic nu există, principalele partide au o majoritate parlamentară confortabilă. Ce i-ar putea împiedica să nu facă din România ţara lucrului bine făcut?

Ultimele decizii, majorarea pensiilor speciale despre care s-a tot spus că vor fi desfiinţate, acordarea de noi pensii speciale pentru parlamentari, ne fac să fim sceptici. Principala preocupare a clasei politice este să-şi păstreze privilegiile. :i au multe privilegii, ca şi când ar trăi în altă ţară. Întreţinerea statului, cu un aparat bugetar supraponderal, agenţiile, instituţiile speciale, militarizate, sunt o piedică majoră în calea dezvoltării acestei ţări. Aproximativ trei milioane de truditori nu pot întreţine 15-16 milioane de persoane, copii, bătrâni, bugetari. Alte două milioane de români şi-au luat lumea în cap şi trimit bani acasă pentru familii, dar mulţi dintre aceştia nu au asigurări sociale, nu plătesc impozite în ţară.

Preşedintele Iohannis are mai multe probleme acasă pentru a se putea dedica rezolvării problemelor ucrainenilor. :i ei trebuiesc ajutaţi, dar nu în detrimentul românilor. Mai mult decât pandemia, războiul din Ucraina este înainte de toate un test pentru politicienii din întreaga lume democratică. Fluxul de informaţii contradictorii, dar mai ales modul în care sunt interpretate aceste taifunuri informaţionale, puşi faţă în faţă cu un dictator, la fel ca în urmă cu 80-90 de ani, când nu au înţeles adevăratele intenţii ale lui Hitler, politicienii care conduc azi ţările democratice sunt neputincioşi.

Dacă s-a ajuns atât de departe încât nu se mai pot discerne veştile bune de cele rele, ce altceva poate urma decât un haos generalizat?

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş