FOTO: Lucian Petru GOJA |
Un păianjen într-un balon de săpun
În apartamentul meu nu se întâmplă nimic
pisica doarme pe spătarul fotoliului
prevestind pacea mondială
prin geam aud cum plescăie maşinile de pe stradă
când trec cu viteză prin bălţi
ca nişte uriaşe guri satisfăcute
o cană cu cafea veche mă priveşte de pe masă
cu reproşul cuiva care mă cunoaşte de-o viaţă
numai tu pluteşti prin camera amorţită
ca un balon imens de săpun
cu mâna ştergi plasele de păianjen
pe care chiar tu le-ai ţesut
peste dragostea noastră
nu, aşa nu vom ajunge nicăieri
noi doi laolaltă
suntem o bucată de gheaţă fierbând.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu