Ce lupte se dau, dom’le, pe social media și în zona online, bonus televiziunile care n-aveau nimic-nimic după infuzia de patriotism fotbalistic și s-au agățat de săraca fată ucisă de urs mai ceva ca…ursul. Lămurim puțin poveștile cu urși? Aici, dincoace, la tastatură, e totuși un om care-și petrece maxim de timp posibil în munți. Nu s-a întâlnit niciodată cu el, deși l-a căutat cu fervoare. I-a văzut urma, l-a simțit, ba chiar l-a văzut, dar la hrănitoare, de la siguranță, alături de silvici.
NU discutăm aici cazul fetei, până nu se lămurește
tot din unghiul autorităților abilitate. ABILITATE, da? NU Ciolacu, nu Tanczos
Barna, nu politruci. Poliție, procuratură, criminaliști, silvici. Oameni buni,
da’ să anunți în presă că s-a deschis dosar penal în cazul fetei ucise de urs?
In rem? Cui? Ursului, muntelui? Suntem ridicoli și cam de aici ni se trag
toate. Cum ar fi să ascultăm puțin de oamenii muntelui, totuși?
“Sporul natural la urs este oficial de 10% pe an,
dar datele preluate de la alte populații stabile și confirmate din estimări și
numărători sunt între 1,1-5% pe an. Voi lua o medie de 3,7% pe an pentru
România, o rată care confirmă estimările și numărătorile. De reținut că între
anii 2016 – 2022 au fost împușcați 444 de urși, care împreună cu cei braconați
și otrăviți reduc sporul natural”.
Alta. “Acest spor natural de 3,7% pe an ar trebui
luat în considerare și în calculele oficiale, întrucât numărătoarea din 2016 și
cea finalizată în 2023 nu corespunde cu sporul natural de 10% utilizat de
guvern și de asociațiile de vânătoare. Apelurile la STS se datorează în
principal numărului de turiști montani care a crescut exploziv după pandemie.
Cine s-a dus în plus la munte față de anii dinaintea pandemiei? Începătorii. Ei
sunt și cei mai temători și fără experiență, prin urmare au sunat des la 112
pentru că au văzut un urs. Vă amintiți de coada de peste 200 de persoane pentru
selfie pe Moldoveanu? Cu cât mai mulți turiști, cu atât mai multe apeluri. Tot
din același plan aflăm că numărul de urși în anul 2016, când s-a oprit
vânătoarea la urs, era între 6.050-6.640 de exemplare. Azi sunt aproximativ
8.500 de urși în România, din care o parte au învățat unde găsesc mâncare fără
efort: pe Transfăgărășan și în Munții Bucegi, unde fluxul de turiști este
foarte mare”.
Ce spun oamenii muntelui, ciobani, silvici etc? Nu
fugi de urs. Da’ nici nu sari la bătaie, ca nefericiții din Vrancea, cu bâte.
Era ursul tranchilizat, dar i-a făcut zdrențe. Păstorii spun că se retrag
încet, cu fața la el și aruncă lucruri, pe rând, să câștige timp. Ursul e
curios, se duce la fiecare, cu speranța că e mâncare. Deși nu e bine să le dai
mâncare, nu mai scapi de ei. Silvicii spun că au la ei PET-uri cu care lovesc
în copaci. Sau chiar pungă gen ambalaj de snacksuri, ce fâșâie enervant, nu
suportă. Subsemnatul are la el vuvuzea, spray și petarde. Dar chiar n-a fost
cazul. Cei ce umblă în locuri foarte sălbatice știu regula. Unii au la ei un
radio ce merge aiurea, să se audă muzică și voci. Alții cântă sau vorbesc tare.
Să ne înțelegem, sălbăticiunile au creier, sunt adaptate, știu foarte clar că
OMUL aduce necaz. Se feresc cât pot de noi. Nu ne caută compania. Vin de foame
la margine de sate sau dacă sunt învățați cu mâncare. Nu zicem că DE CĂTRE
vânători, deși se vehiculează ideea.
În mare, dacă ar sta fiecare în banca lui, ursul în
pădure, noi la casele noastre, ar fi în regulă. Sus la munte să urce cei care
sunt pregătiți pentru munte. Din toate punctele de vedere, inclusiv mental.
Mergi totuși la ei acasă, pe teritoriul lor, nu? Vorba șefului de Ocol din
Strâmbu Băiuț, la plângerile că a ieșit ursul la marginea pădurii: Da’ ce-ați
fi vrut să iasă, girafe?
Autor:
Alexandru Ruja
Sursa:
Graiul
Maramureșului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu