de Nelu Danci
Azi e ziua prieteniei,
Dar și cea a omeniei,
Eu salut pe orișicine
Și de nu-i prieten cu mine.
Iubesc prieteni și dușmani,
Și pe cei ce nu au bani,
Mai ales de sunt mândruțe,
Ce umblă vara desculțe.
Pe la mare bineînțeles,
Doar nu credeți că la cules?
De ciuperci sau fie mure,
Seara, pe lângă pădure.
Acum ele se distrează,
Și la plajă, se bronzează,
Ștau culcate măi fârtate,
Cât pe burtă, sau pe spate.
Cu cremă ca să le faci,
Fără să le bagi în draci,
Numai ușurel și fin,
Pe picioare, câtilin.
Între prieteni așa se face,
După care îi dai pace,
Căci vine unul tinerel,
Și în club, pleacă cu el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu