PRIETENIA

Prietenia, tainică minune

Lăsată pe pământ de Dumnezeu,

Prietenu`-ți va fi nu doar cu nume

Ci cu prezența-n suflet și la greu.

Nu-ți e prieten cel care te lasă

Atunci când ai nevoie de-ajutor

Și care-n drumul lui parcă nu-i pasă,

Că-n ochii tăi sunt lacrimi care dor.

Dar cel ce va simți la fel ca tine,

Va auzi oftatul fără glas,

Te va-ntreba dacă ți-e rău sau bine

Și va porni spre tine-n grabnic pas.

Prieten ți-e acela care râde

Sau care plânge-atunci când plângi și tu,

Nu cel ce are-n ochi priviri mai hâde

Și falsul zâmbet care-i e atu.

Aș vrea din suflet să fim toți prieteni,

Să fim mai buni, să fim mai săritori,

Atunci când greutăți lovesc cu pinteni,

Iar unii dintre ei sunt doar actori!

Autor: Aurelia Oancă

30.07.2024

Foto: imagine internet

Toate reacţii