Anul în care ne mor bătrânii...

Există un film japonez pe care ar trebui să-l vedem sau să-l revedem în această perioadă de epidemie. Titlul, în engleză, este The Ballad of Narayama. Filmul, realizat de Shohei Imamura, după o nuvelă de Shichiro Fukazawa, a impresionat profund, în 1983, juriul Festivalului de la Cannes şi a obţinut recompensa supremă, Palme d’Or.

Povestea din film este inspirată, s-ar părea, din fapte reale: în secolul al XIX-lea, în unele regiuni foarte sărace ale Japoniei, cînd bătrînii împlineau 70 de ani şi nu mai puteau munci, erau invitaţi să plece benevol de acasă, de exemplu pe cîte un vîrf de munte, şi să aştepte moartea acolo. The Ballad of Narayama narează o astfel de situaţie, plecarea unei mame, acompaniată de fiul ei cel mare, pe „ultimul drum“. Cutumele acelui sat sărac erau stricte şi foarte pragmatice: la ce bun să mai ţii în casă un bătrîn din moment ce nu mai poate munci, ba mai trebuie să-l îngrijeşti, şi care înseamnă o gură în plus, un castron de orez luat de la gura copiilor?

Or, iată-ne acum într-o logică similară, doar că de transferarea bătrînilor în lumea cealaltă se ocupă un coronavirus. Statisticile sînt unanime, majoritatea celor morţi în urma contaminării cu COVID-19 sînt oameni avînd peste 60 de ani. De la începutul epidemiei, în Franţa, jurnalele televizate încep aproape sistematic cu dramele intervenite în diverse case de bătrîni unde virusul a intrat nu se ştie cum, iar pensionarii mor pe capete. Este ca şi cum COVID-19 ne-ar fi auzit în ultimii ani că ne tot plîngem de fenomenul îmbătrînirii populaţiei şi ar fi decis, în felul său, „să ne dea o mînă de ajutor“. În Italia, de exemplu, 70% din victime sînt bărbaţi, avînd media de vîrstă de 79 de ani…

Iată, poate, un subiect pentru un alt film sau poate pentru un roman macabru: un spirit malefic simte că locuitorii unui oraş nu-şi mai iubesc bătrînii şi îşi „oferă serviciile“. Este vorba de un oraş (sau de o ţară, sau de o lume) unde oamenii încă activi, ba chiar hiperactivi, se simt tot mai deranjaţi de bătrîni, chiar îngrijoraţi că îi vor costa prea mult întreţinerea părinţilor şi a bunicilor. Longevitatea altora este văzută treptat ca o pacoste. Generaţiei ajunse la vîrsta senectuţii i se reproşează chiar, tacit, că a dus-o prea bine în viaţă, că a profitat de o lungă perioadă de pace, că s-a hrănit bine, că a gustat din plin din plăcerile societăţii de consum şi că nu vrea să mai iasă din scenă, că trage de viaţă excesiv, că împinge limitele ei pînă la nouăzeci de ani şi pînă la o sută. În lumea (imaginară) din acest film macabru, longevitatea persoanelor vîrstnice începe chiar să provoace o panică generală, oamenii încă tineri sau cei aflaţi în plină activitate descoperă că întreţinerea bătrînilor va fi o lungă povară financiară. Statul este şi el îngrijorat, întrucît bătrînii au nevoie de medici, de personal specializat, de bucătari, de activităţi adecvate stării lor mentale şi psihice. În plus, mulţi au Alzheimer, ceea ce înseamnă şi mai multe griji, şi mai mulţi bani, şi mai multe asistente la dispoziţia lor… Cam aşa ar urma să înceapă filmul sau nuvela noastră macabră, cu o acumulare de îngrijorări, de dezbateri, de oftaturi, de grimase, de gesturi iritate, de calcule băneşti, de tentative de reformare a sistemului de pensii…

În oraşul sau în lumea pline de bătrîni se instalează un fel de alergie generală faţă de ei, deşi oamenii rămîn totuşi civilizaţi, nimeni nu spune exact ce gîndeşte, dar gîndurile sînt aceleaşi, trec dintr‑o minte în alta… „Cît or să mai trăiască părinţii noştri? Vor să ne îngroape ei pe noi? Deja unii au ieşit la pensie la vîrsta de 55 de ani sau la vîrsta de 60 de ani cel tîrziu… Iar noi va trebui să muncim cel puţin pînă la 65, sau chiar pînă la 67, sau chiar pînă la 70…“ Şi atunci, spiritul malefic, auzind toate aceste gînduri, simţind toată această revoltă mută a oamenilor maturi şi activi faţă de părinţii lor inactivi şi octogenari, intră în scenă şi spune: „Mă ocup eu“. Şi ia forma lui COVID-19. Şi aşa dispare treptat o întreagă categorie de populaţie.

Sigur, COVID-19 mai greşeşte, pentru că este un virus fără creier. Mai mor şi oameni de 50 de ani, ba chiar unii şi mai tineri, de 16, de 17, de 21 de ani. Pentru spiritul malefic însă, acestea sînt pierderi colaterale. Obiectivul său rămîne exterminarea bătrînilor, pentru ca oraşul (sau lumea respectivă) să poată răsufla la un moment dat în linişte. Casele de bătrîni se golesc. Familiile rămîn fără bunici. Tot ce trece de 70 de ani se mută în urne funerare sau în cavouri la cimitir. Masacrul durează cam trei luni. Dar imediat după aceea… miracol! Economia redemarează, banii sînt investiţi mai judicios, în invenţii şi inovaţii, în crearea de întreprinderi… Statul răsuflă uşurat întrucît nu mai are de plătit atîtea pensii. Oraşul se redresează ca şi cum ar fi avut o cocoaşă pe spinare şi o mînă divină i-ar fi luat-o brusc. Fiecare locuitor afişează, de alfel, o faţă mai radioasă, mai optimistă. Din spatele fiecăruia a dispărut cocoaşa… Iată-ne, cu toţii, debarasaţi de cocoaşe!

După ce şi-a făcut treaba, spiritul malefic dispare o vreme, se topeşte în natură. Uf! Oraşul nostru imaginar parcă a întinerit… Sigur, mai rămîne angoasa faptului că şi cei avînd astăzi 30 sau 40 sau 50 de ani vor îmbătrîni la un moment dat. Dar pînă atunci mai este. Mai vedem ce va fi peste 20 sau 30 de ani… Numai că timpul trece, şi încă repede. Generaţia hiperactivă, eliberată de grija bătrînilor, ajunge şi ea la vîrsta de 65, de 70, de 80 de ani. Şi iată că, într-o bună zi, spiritul malefic îşi face din noua apariţia, pătrunde în luxoasele case şi cămine pe care şi le-au pregătit pentru pensie hiperactivii de altădată şi le spune: Hello, am de d sosit. „Cum? Ce? Păi, nu aşa ne-a fost vorba“, spun pensionarii surprinşi în plină partidă de whist. Ba da, răspunde spiritul malefic, cine semnează un contract cu mine o face pentru eternitate.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist

Uniunea Europeană a murit. Urmează NATO sau FMI?

În seara de dinaintea referendumului ne-am culcat toți cu gândul că nimic nu se va schimba. Tabăra pro-UE va câștiga la 7-8 procente. Dimineața ne-a adus însă o schimbare comparabilă cu cea din 1989 sau măcar de magnitudinea celei din 2001. Am aflat cu toții că tabăra pro-Brexit a câștigat. Nesperat, nedorit și mai ales împotriva tuturor sondajelor și declarațiilor specialiștilor.

Aseară Uniunea Europeană a murit. Evident că în săptămânile ce vor urma va fi o campanie media și social media care să ne spună că UE este acum și mai puternică. Că britanicii nici nu prea sunt europeni, că insula lor era degeaba în UE, că oricum ei erau diferiți. Dar dincolo de manipulare acesta este momentul în care construcția europeană a primit lovitura de grație.

Pentru a opri Brexitul s-a încercat orice. De la acțiunile obișnuite ca trucarea sondajelor, publicarea unor analize economice apocaliptice pentru britanici în cazul ieșirii din UE până la asasinat. Știm cu toții, când interesul național o cere, serviciile execută, iar MI5 a văzut interesul național alături de UE, problema e că asasinarea deputatei Joe Cox nu a fost suficient de credibilă chiar dacă operațiunea a angajat multe resurse media.

”A fost nevoie să moară oameni pentru a cădea Guvernul Ponta”, probabil englezii au auzit și ei fraza asta și au zis că un deputat mort este suficient pentru schimbarea opiniei publice, dar britanicii sunt un pic mai atenți la nevoile lor decât la manipulările ieftine astfel că Joe Cox a murit degeaba, Marea Britanie a ieșit din UE.

Uniunea Europeană – URSS 2.0

Uniunea Europeană nu este o confederație și nu are nimic în comun cu democrația. Este multă birocrație, există un stat dominant iar țările slab dezvoltate au dreptul la decizie doar formal. Germania este în rolul Rusiei dinainte de 1989, stabilește toate directivele, are oameni în punctele cheie ale statelor aliate iar statele mari care se pot împotrivi, de genul Franței sau Italiei, nu se pot compara cu forța sa financiară și aleg să nu iște conflicte. Marea Britanie era elementul cel mai puțin contaminat de deciziile de la Bruxelles iar acest lucru nu convenea Germaniei. Albionul avea o autonomie crescută și prin prima relației privilegiate cu SUA dar și prin dezvoltarea economică și piețele de desfacere din Commonwealth.

În acest moment, UE și-a pierdut dizidența iar Germania a căpătat conducerea deplină, marea problemă este că a luat un mecanism stricat care se mișcă rapid spre dispariție.

Urmează NATO sau FMI?

Visul european a dat greș în primul rând pentru că a încercat distrugerea specificului național. Românii nu au o problemă că sunt călcați în picioare și că le mor tradițiile și valorile, dar multe state din UE văd în asta o problemă serioasă.

Al doilea punct pe care cei care critică Marea Britanie nu-l înțeleg este lipsa de leadership a Uniunii. După criza economică, care a adus cu sine recesiune și măsuri luate de partidele de dreapta împotriva clasei de mijloc, Uniunea Europeană le-a păstrat chiar dacă trecuse criza. La nivel mondial se poate observa o orientare a politicilor economice spre stânga, pentru că populația are nevoie de bunăstrare socială. UE nu ține cont de acest lucru, pentru că Merkel și Junker sunt încă la butoane și ei duc Europa unde vor ei, nu unde trebuie.

Politica UE este puternic sprijinită de FMI și NATO. FMI cere plata datoriilor făcute pe timp de criză iar NATO cere bani pentru înarmare, pentru lupta împotriva terorismului.

Căderea bastionului numit Uniunea Europeană va duce încet și sigur la contestarea Fondului Monetar Internațional și mai apoi a NATO. Statele naționale au nevoie acum de o autonomie crescută, nu de îngrădirea acțiunilor determinate de factorii de decizie interni. Votul pro-Brexit a fost un vot împotriva sistemului birocratic de la Bruxelles, a fost un vot împotriva politicilor UE de impunere de noi valori în care nu crede nimeni, dar ni se spune că ar fi bine să credem, a fost un vot pentru autonomie și pentru ca fiecare stat să-și hotărască singur viitorul. Brexitul redeschide după un sfert de secol nu toamna, ci vara națiunilor.

                                                                    Autor: Alexandru David

FMI avertizează Guvernul Ponta: Creșterile salariale și reducerile de taxe vor afecta economia

FMI avertizează Guvernul Victor Ponta privind creșterile salariale și reducerile de taxe. "Toate acestea vor avea impact negativ asupra economiei", spun reprezentanții FMI, în cadrul unui comunicat de presă, citat de Realitatea TV.

Concret, FMI estimează un deficit bugetar de 3% din PIB în 2016 și peste acest nivel în 2017, din cauza reducerilor masive de taxe și impozite și a majorărilor salariale anunțate.

"România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor săi macroeconomici, fiind susţinută de trei acorduri succesive cu FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Protejarea acestor realizări, în contextul escaladării riscurilor de evoluţii sub aşteptări la nivel global, şi mai ales în economiile emergente, este aşadar crucială. Printre politicile prioritare principale se numără menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice, precum şi reînnoirea momentumului pentru reformele structurale – mai ales în zona companiilor de stat–pentru a susţine nivelul de încredere şi a îmbunătăţi potenţialul de creştere pe termen lung.

Perspectiva de creştere pe termen scurt este puternică, dar riscurile sunt de a înregistra rezultate sub nivelurile anticipate. Economia creşte într-un ritm sănătos, pentru anul 2015 anticipându-se o creştere PIB-ului real de 3,4%, la aceasta creştere contribuind, în general consumul, investiţiile şi exporturile. Se preconizează ca şi relaxarea fiscală prociclică din anul 2016, menită să impulsioneze cererea internă, să contribuie la o accelerare a activităţii economice cu aproximativ 3,9% în anul viitor; ea va inversa însă progresele recent obţinute în stabilizarea datoriei publice. Volatilitatea reînnoită de pe pieţele financiare globale, inclusiv riscurile de evoluţii sub aşteptări în zona comerţului şi a fluxurilor de capital, ar putea genera tensiuni în economia românească.

După mai mulţi ani de consolidare fiscală, deficitul fiscal este prognozat a creşte considerabil pe fondul reducerilor consistente de impozite şi taxe şi al majorărilor salariale. Pentru acest an, bugetul este construit astfel încât să se realizeze ţinta de deficit de 1,9% din PIB datorită realizărilor bune pe partea de venituri şi execuţiei sub aşteptări a bugetului de capital, existând deci spaţiu pentru a se onora înainte de termen unele dintre obligaţiile aferente anului 2016. Pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate—o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale –vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016, şi peste acest nivel în 2017 dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital. Această abordare prociclică va induce un stimul la nivelul economiei într-un moment în care acesta nu era necesar, având în vedere creşterea economică, şi va aşeza datoria publică pe o traiectorie ascendentă. Planurile fiscale sunt raportate la o ţintă recomandată de deficit de 1,5% din PIB pentru anul viitor, deficit ce ar asigura reducerea datoriei publice ca pondere în PIB şi, dată fiind neutralitatea ciclică, ar acomoda perspectivele actuale de creştere.

Accelerarea reformelor fiscale structurale este esenţială pentru consolidarea finanţelor publice şi pentru îmbunătăţirea calităţii bugetului. Mai buna colectare a veniturilor şi reducerea cheltuielior ineficiente ar putea genera spaţiul fiscal necesar reducerii cotelor de impunere, deşi într-un ritm mai temperat. În mod special, deşi colectarea impozitelor şi taxelor a fost considerabil mai bună în acest an, decalajul de colectare se menţine semnificativ. Pe mai departe, prioritatea în materie de reforme ar trebui să se concentreze pe introducerea unei abordări moderne bazate pe gestionarea riscului de conformare, abordare care ar deplasa resursele limitate ale administraţiei fiscale (ANAF) dinspre controalele efectuate în scopul rambursărilor de taxă pe valoarea adăugată (TVA) către activităţi ce generează mai multe venituri. În lipsa unei astfel de reorientări a resurselor, planurile de restructurare suplimentară a ANAF s-ar putea să nu genereze rezultatele anticipate. De asemenea, noul regim de impozitare a resurselor naturale avut în vedere ar trebui calibrat cu atenţie pentru a se asigura un echilibru între stimularea investiţiilor pe de o parte, şi obţinerea de către Stat a părţii ce i se cuvine din aceste venituri, pe altă parte. Pe partea de cheltuieli, măsurile cheie de eficientizare includ: (i) demararea unor analize pilot ale cheltuielilor publice în vederea identificării posibilităţilor de câştiguri de eficienţă, (ii) punerea în aplicare şi întărirea listei de prioritizare a investiţiilor pentru a spori calitatea investiţiilor, şi (iii) finalizarea implementării la scara naţională a sistemului de control al angajamentelor, menit să îmbunătăţească gestionarea cheltuielilor.

Politica monetară se confruntă cu noi provocări. Se preconizează că inflaţia generală anuală se va menţine în zona negativă până la mijlocul anului 2016, reflectând în mare parte reducerea TVA-ului la alimente din luna iunie şi reducerea cotei standard de TVA din ianuarie 2016 şi preţurile mai mici la mărfuri. Cu toate acestea, nu se impune o relaxare imediată a politicii monetare, dată fiind poziţia fiscală bazată pe expansiune din anul 2016, creşterea rapidă a salariilor, anticipaţiile inflaţioniste amplu ancorate şi incertitudinile ce persistă pe pieţele financiare globale. Continuarea inflaţiei importate reduse ar putea însă complica pe viitor deciziile de politici.

Sectorul bancar se găseşte cu un pas mai aproape de revigorarea intermedierii. Sectorul bancar a facut faţă cu bine incertitudinilor legate de Grecia din vara acestui an şi continuă să menţină rezerve suficiente de capital şi de lichidităţi. Pe măsură ce bilanţurile s- au consolidat şi redresarea economică a căpătat teren, creditarea sectorului privat a început să dea semne de revenire incipientă. În acelaşi timp, menţinerea unor rezerve puternice va fi esenţială pentru ca băncile să poată gestiona riscurile legale considerabile. Urgentarea adoptării atât de întârziatei legislaţii din sectorul financiar – referitoare la închiderea băncilor, la garantarea depozitelor, supravegherea macroprudenţială şi la obligaţiunile garantate - va contribui la întărirea cadrului legal actual şi la alinierea acestuia la bunele practici internaţionale. În ceea ce priveşte modernizarea regimului insolvenţei în România, procesul avansează, iar misiunea a recomandat consolidarea proiectului de legislaţie secundară pentru a se asigura implementarea eficientă a cadrului legal privind insolvenţa personală.

Lipsa progreselor în zona reformelor structurale constituie un obstacol principal pentru perspectivele de creştere pe termen lung. Cel mai puternic pilon al reformelor structurale din România a fost îmbunătăţirea continuă a cadrului de formare a preţurilor în energie, acompaniată de eforturi permanente de întărire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Cu toate acestea, acţiunile de îmbunătăţire durabilă a performanţelor obţinute de multe întreprinderi de stat (ÎS) ineficiente din sectoarele transporturi şi energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parţial neîmbrăţişării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a ÎS. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilităţii în acest domeniu. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în ÎS, prin oferte publice iniţiale sau prin privatizări strategice. Fără o modernizare a infrastructurii de transport public a României, avantajele activităţii economice puternice din prezent nu vor avea decât o viaţă scurtă, iar progresele către convergenţa economică vor fi lente”, se precizează în comunicatul FMI.

Acordul cu FMI, sub semnul întrebării

 Delegaţia FMI a discutat, miercuri, cu parlamentarii din Comisia de buget-finanţe, după ce, marți, oficialii Fondului au avut discuţii cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Victor Ponta. Primul a avut o reacţie dură la adresa Guvernului, în contextul în care ultimul acord cu Fondul Monetar este considerat un eşec, notează Agerpres.

Extinderea legislației privind managementul profesionist la toate companiile de stat și proiecțiile privind deficitul bugetar pentru 2016 și 2017 sunt principalele observații prezentate, miercuri, de reprezentanții FMI în fața membrilor Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci din Camera Deputaților.

"Prima constatare este aceea că România, din punct de vedere al macrostabilității, este într-o poziție bună și sustenabilă. Este afirmația șefei misiunii Fondului Monetar Internațional în România. Dar, ca în orice demers, există lucruri împlinite și lucruri mai puțin împlinite. Singurele observații (ale reprezentanților FMI — n.r.) sunt în legătură cu reformele structurale, mai precis adoptarea în Parlament a Ordonanței 109 privind managementul companiilor de stat și eliminarea tuturor excepțiilor de la această lege. Deci să intre toate companiile care au capital de stat într-un astfel de management", a declarat președintele Comisiei, Viorel Ștefan, la finalul discuțiilor.

Pe de altă parte, deputatul Gheorghe Ialomițianu, a declarat că FMI și-a manifestat îngrijorarea despre situația fiscal bugetară din 2016 și 2017, în special din cauza majorărilor de salarii anunțate: "Toate măsurile anunțate de Guvernul Ponta nu pot fi implementate în condițiile angajamentelor României în fața Comisiei Europene și FMI. Adică România va depăși deficitul de 3% din PIB, un deficit care nu poate fi susținut financiar".

Ialomițianu a precizat că Lega salarizării în sectorul bugetar a fost unul din aspectele menționate de reprezentanții FMI, care au fost nevoiți să se informeze din presă cu privire la intențiile Guvernului, pentru că nu există detalii oficiale cu privire la acest proiect.

Într-un mesaj postat, marți, pe Facebook, președintele Klaus Iohannis scria că, prin măsurile adoptate, Guvernul nu a reușit să convingă FMI că are voința de a implementa reformele structurale asumate.

"Discuțiile din ultima perioadă despre încheierea unui nou acord cu FMI trebuie să aibă în vedere serioasele rezerve exprimate de oficialii Fondului Monetar Internațional că România îndeplinește condițiile necesare. Din păcate, Guvernul nu a reușit, prin măsurile adoptate, să convingă FMI că are voința de a implementa reformele structurale asumate", puncta Iohannis.

În contextul în care există serioase rezerve că România îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible Credit Line, președintele României și-a exprimat îngrijorarea cu privire la vulnerabilitățile care pot afecta cadrul fiscal-bugetar viitor.

Referitor la bugetul pentru anul 2016, s-a evidențiat necesitatea ca România să nu se îndepărteze semnificativ de o abordare fiscal-bugetară prudentă, pentru a preîntâmpina o serie de riscuri macroeconomice. În acest sens, pe termen scurt, se impune păstrarea sub control a deficitului bugetar, ca element de responsabilitate și prudență la nivelul deciziilor de politică economică, astfel încât prognozele economice favorabile să fie reflectate de o creștere economică sustenabilă.

În replică, premierul Victor Ponta spune că România este "singura sau cea mai de succes poveste" a Fondului Monetar Internațional, precizând că este continuată colaborarea cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană pe lucruri importante.

Începând din 2009 și până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană.

Ultimul acord cu FMI, care a expirat în septembrie 2013, a avut o valoare de două miliarde de euro însă autoritățile de la București nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale șocuri de pe piețele financiare. Acesta a fost cel de-al zecelea acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional din ultimii 23 de ani și al treilea acord solicitat FMI, de la declanșarea crizei economice, în 2009. Sursă: REALITATEA.NET

Vârsta de pensionare pentru femei s-ar putea majora!

Majorarea varstei de pensionare pentru femei ar putea fi unul dintre efectele incheierii celui mai nou acord cu FMI si Comisia Europeana.

Astfel, noul acord incheiat de Romania cu FMI si Comisia Europeana prevede angajamentul guvernului de a elabora legislatia necesara pentru cresterea varstei de pensionare a femeilor de la 63 la 65 de ani, la fel ca in cazul barbatilor. Cresterea se va face in trepte pana in 2030.

Cresterea varstei la femei are ca scop sa reduca presiunea de pe fondul de pensii care in prezent face fata cu greu numarului mare de pensionari cu 50 % mai multi decat cei care contribuie lunar din salariu.

Viitorii pensionari nu pot sa retraga bani mai devreme din fondurile obligatorii administrate privat, asa numitul pilon 2.

Daca vor sa adune ceva bani de care sa beneficieze inainte de a implini varsta de pensionare legala din sistemul de stat, si femeile si barbatii pot apela la fondurile de pensii voluntare.

Sursa: costelgilca.ro

                                                                                  Cristian LAURENŢIU

Comunicat de presă din partea senatorului Sorin Bota

Întâlnirea cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană

         Senatorul PSD, Sorin Bota, a participat ieri la întâlnirea cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Întalnirea a avut loc la Parlament şi s-au purtat discuţii referitoare la noul acord de susţinere financiară a României. Condiţiile puse de către instituţiile financiare internaţionale sunt de natură macroeconomică şi sistemică, legate de funcţionarea instituţiilor statului, precum şi în ceea ce priveşte controlul încasărilor la bugetul de stat.

Senatorul maramureşean a insistat la adresa delegaţilor, cu întrebări referitoare la redeschiderea activităţii „Remin” ca urmare a conversiei datoriilor în acţiuni, dar şi cu privire la proiectul de lege privind scutirea de la plata creanţelor fiscale accesorii a cărui iniţiator este. Discuţiile pe tema scutirii de la plată a creanţelor fiscale accesorii s-a dovedit a fi un succes, ajungându-se  la concluzia că ANAF trebuie să folosească mai activ măsurile de înlesnire la plată a datoriilor, aşa cum şi sistemul bancar restructurează datorii sau chiar renunţă  la unele sume pentru a-şi curăţa portofoliul.

Cabinetul senatorului 

România trebuie să plătească luna aceasta 122,1 milioane euro către FMI

România trebuie sa plateasca, in iunie, catre Fondul Monetar International (FMI) 122,1 milioane euro, suma reprezentand rambursari rate de capital din imprumutul stand-by contractat in 2009, potrivit datelor furnizate de Guvernul României. Suma trebuie platita in data de 23 iunie 2013.

România trebuie sa efectueze, in acest an, plati in valoare totala de peste 1,164 miliarde euro catre Fondul Monetar International (FMI), Uniunea Europeana si BIRD. In primele cinci luni din 2013, din suma totala datorata au fost achitate 428,5 milioane euro.

Rambursarile sunt efectuate in contul pachetului financiar acordat României de creditorii internationali in anul 2009, care are o valoare totala de 19,95 miliarde de euro. Varful de plata in cadrul acestui pachet este in anul 2015, cand autoritatile trebuie sa ramburseze 1,826 miliarde de euro.

„Dupa aprobarea scrisorii in board, in iunie, misiunea FMI va veni in România in a doua parte a lunii iulie. Am indeplinit actiunile prioritare asumate cu FMI, cu exceptia CFR Marfa, care are deadline-ul (termenul final - n.a.) pe 21 iunie. in jurul datei de 20 iunie trebuie sa avem declarat castigatorul la CFR Marfa, toate celelalte actiuni - listarea Transgaz, arierate - le avem indeplinite, reformele structurale, procedurile de listare la Romgaz, Nuclearelectrica, de vanzare a pachetului majoritar de 51% la Electrica, de listare a 15% prin majorare de capital la Oltenia. Suntem in calendarul asumat cu organismele financiare internationale - au fost selectati consultantii de privatizare, consultantii juridici si procesele sunt in derulare astfel incat sa le indeplinim in a doua parte a anului. Mentionez si introducerea managementului profesionist la companii, exista o efervescenta in ultimul timp, au fost selectate firmele de recrutare profesionala pentru selectia board-ului companiilor cu capital majoritar de stat, reducerea arieratelor companiilor de stat, taierea contractelor oneroase cu clientela politica, alocarea sumelor pentru a acorda subventii consumatorilor vulnerabili, pentru cresterea pretului la gaze”, a declarat Daniel Chitoiu, ministrul Finantelor Publice.

In anul 2009, România a parafat un imprumut stand-by pe 24 de luni, in valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE si Banca Mondiala.

Din acest aranjament cu FMI, România a tras sapte dintre cele opt transe prevazute, in suma de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). In ceea ce priveste cea de-a 8-a transa, aceasta a fost considerata, la solicitarea autoritatilor romane, ca fiind de tip preventiv si, in contextul evolutiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasa.

In sedinta din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat incetarea mai devreme a acordului precedent si incheierea unui nou aranjament stand-by cu România, de tip preventiv, pentru o perioada de 24 luni, in suma de 3.090,6 milioane DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), reprezentand 300% din cota României la FMI.Agerpres

                                                                           Cristian LAURENŢIU

EDITORIAL IZVOARE CODRENE

FMI, Spitalul de Urgenţă, Copos şi nea Gigi

       

          În sfârşit îmi place şi mie o dată de FMI deoarece cere măsuri ferme de absorbţie a fondurilor europene guvernului Ponta, numai că nu trebuie să uităm că în acest an avem cea mai mare datorie de returnat iar de suferit tot românul de rând o să sufere.

„Foaie verde de mărar,

Grea e viaţa în spital!”.

                Asta spunea mai dăunezi un hâtru care tocmai ieşise din spital. Dacă n-ar fi de plâns şi adevărat ceea ce spunea omul, i-am aprecia talentul poetic, numai că o femeie din Borşa şi-a pierdut copilul la naştere din lipsa profesionalismului dovedit de medicul ginecolog, numai că un medic pediatru din Buzău lega de pat copiii cu probleme mintale, numai că la Galaţi un om moare datorită căzăturii din pat şi exemplele pot continua. Din 1990 se tot face reformă în sănătate, acum se încearcă cu „coplata”, cu cardul de sănătate, cu finanţarea spitalelor private, dar deocamdată pacienţii români sunt trataţi cel mai prost dintre ţările membre U.E. Cu alte cuvinte, ne împuţinăm pe zi ce trece şi este rău ca naţie...

      O ştire proaspătă ne spune că Ecaterina Andronescu s-a certat cu Raluca Ţurcan în Comisia de educaţie în cadrul dezbaterii care a avut loc astăzi. Acuma eu sper că nu s-au certat pe culoarea cu care profesorii vor trebui în viitorul apropiat să corecteze lucrările elevilor. Dacă e să fie verde, verde să fie, toţi avem de câştigat la această culoare: ecologiştii, pro-legionarii, UDMRiştii şi simpatizanţii Partidului Verde, marţienii, care am auzit că mai dau târcoale din când în când României. Revenind la lucrurile serioase, să spunem că nu putem vorbi de educaţie cu „E” mare când elevii vin fără cei „şapte ani de acasă”, când la extrem de mulţi copii părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate, când schimbările din sistemul educaţional  sunt mai dese ca garderoba Elenei Udrea, când finalitatea unui ciclu educaţional, liceu de exemplu, se termină la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

   Deocamdată se trâmbiţează mult indexarea din 1 februarie cu 4% a pensiilor, dar ce ne facem cu faptul că au crescut şi preţurile la început de an cu 4,9%! Adică e ceva în genul taxelor şi impozitelor locale...

    Şi totuşi suntem mai fericiţi decât George Copos care a aflat că a fost condamnat la 4 ani cu executare în dosarul ”Loteria”numai că şi această decizie poate fi atacată cu recurs. Aceea cu „greii fotbalului” nu mai poate fi atacată. Cam „rapid” se poate duce mărirea unora. Oare ce zic acum nea George şi nea Gigi Becali ?! Pe Adrian Năstase nu-l mai întrebăm, nici măcar de ouă...

                                                                               Gelu DRAGOŞ

Declaraţie de presă

Consider că FMI trebuie să vadă în România un partener onest şi care are nevoie de relansare economică!

În 2013, România trebuie să înregistreze creştere economică, iar românii o creştere a puterii de cumpărare. Acest lucru se poate face prin creşterea investiţiilor şi creşterea plafonului de garanţii de stat (off the budget), pentru a începe investiţii în parteneriat public-privat. Partenerii europeni trebuie să permită accelerarea absorbţiei de fonduri europene prin simplificarea procedurilor (aşa cum, unele, le-am propus chiar eu), întărind controlul utilizării banilor europeni.

Aşteptările sunt foarte mari şi răbdarea foarte mică, iar fără creşterea puterii de cumpărare a românilor, deci implicit a veniturilor, acestea  nu vor fi satisfăcute.

Guvernul trebuie să reia discuţiile cu FMI pentru a face o „curăţenie" în situaţiile financiare ale firmelor şi implicit ale bugetului de stat. Proiectul meu de lege, referitor la anularea penalizărilor şi a dobânzilor, este o măsură care, cu siguranţă, va duce şi la păstrarea  locurilor de muncă şi la relansarea unor societăţi care au ajuns în situaţii dificile şi datorită statului.

                                                      Senator

                                             Marius Sorin Bota

FMI recunoaşte „erorile” din politica de austeritate

Fondul Monetar Internațional a recunoscut recent, într-un raport întocmit de economiștii Olivier Blanchard și Daniel Leigh, că au avut loc „erori” în prevederea impactului pe care măsurile de austeritate l-au avut asupra economiilor europene.

„Analiștii au subestimat semnificativ creșterea somajului și declinul cererii interne asociate cu consolidarea fiscală”, se precizează în raportul citat de EU Observer. După ce problema a fost amintită sumar în raportul economic global al FMI din octombrie, cei doi economiști ai instituției au explicat detaliat, de data aceasta, cum au greșit analiștii atunci când au evaluat impactul tăierilor de cheltuieli în țări precum Grecia, Portugalia sau Spania.

Chiar dăcă raportul  conține un mesaj de denegare de responsabilitate, subliniind că documentul  „nu reprezinta opiniile FMI”, acesta reflectă totuși o schimbare de atitudine a instituției economice în ceea ce privește măsurile dure de austeritate din Europa, scrie publicația citată.

Din cauza faptului că ritmul tăierilor de cheltuieli a fost mult mai susținut, iar creșterea a fost mai slabă decât cea prevăzută în 2010, asa numiții multiplicatori fiscali (un coeficient matematic ce reflectă impactul reformelor asupra creșterii economice) au fost mult mai mari decat prevazuseră inițial analiștii FMI, explică economiștii. FMI militează acum pentru mai puține tăieri bugetare în Grecia și alte țări afectate de recesiune.

                                                                          de Ioana Raluca Ghioarcă