În lumea contemporană, dominată de consumatorism şi frivolitate, omului îi rămân tot mai puţine certitudini care să-i faciliteze devenirea sa în timp şi spaţiu. Acest enunţ ar putea să ne surprindă la o primă lectură prin imperativul formulării sale precise şi laconice. Un fapt este cert: credinţa şi cultura sunt singurele valori care-i pot sublima existenţa omului zilelor noastre, şi-l pot motiva în dialogul său perpetuu cu realitatea.
Printre puţinele certitudini ce înnobilează viaţa noastră, ca identitate creştină, între Dunăre, Carpaţi şi Marea Neagă se numără şi scriitorul, poetul, eseistul, publicistul, jurnalistul şi criticul literar, Al. Florin Ţene, Preşedintele Ligii Scriitorilor Români. Multiplele abordări privind esenţa naturii umane, a creaţiei culturale româneşti au ajuns în viziunea filosofiei culturale să-l perceapă pe om în ipostaza de fiinţă culturală. Astfel, Lucian Blaga îl defineşte pe om prin destinul lui creator, prin actele sale culturale, fiind şi unicul subiect creator din cosmos[1].
Acest eseu nu a fost realizat întâmplător, ci el reprezintă elementul definitoriu al vieţii omului de cultură Al. Florin Ţene. Puţine personalităţi româneşti au o asemenea operă impresionantă prin polivalenţa subiectelor abordate şi a rafinamentului stilistic prezent în opera lor. Practic, scrierile sale acoperă o parte însemnată a tezaurului cultural românesc şi universal, fapt ce-l plasează printre personalităţile marcante ale timpului nostru.
Născut la 13 iunie 1942, în oraşul Drăgăşani, judeţul Vâlcea, Al. Florin Ţene reprezintă paradigma tânărului român care s-a impus în arealul învăţământului românesc prin ataşament şi apetenţă pentru valorile culturii naţionale. Astfel, a absolvit Institutul Pedagogic din Baia Mare și Facultatea de Istorie din Târgu Mureș.
Cele enunțate până-n prezent îl plasează într-o veritabilă ascensiune socială în care destinul îi ocrotește traseul existenței din Drăgășani până în extremitatea nordică a țării, în Maramureș. Mai mult, în 1964 zodia norocoasă îl unește în viață și în artă cu poeta Titiana Nica-Țene, căsătorie din care au rezultat doi băieți: Florin, specialist în imagine de televiziune și Ionuț, doctor în Istorie și masterat în Drept, prolific istoric, fondatorul ziarului Napoca News și autor a 16 cărți.
Vă mărturisesc că am aprofundat latura umană a distinsului poet, prozator, critic literar și jurnalist, Al. Florin Țene pentru că orice detaliu are farmecul său și orice reconstituire pot plasa evenimentele între realitate și poveste, așa cum rezultă din sintagma frecvent utilizată de autor.
Filonul literar, manifestat încă din copilărie este reliefat prin debutul său la revista Tribuna, în anul 1960, la o vârstă în care mulți tineri nu se detașează de spațiul viselor utopice. Această experiență este materializată prin înființarea Cenaclului Nord în cadrul Bibliotecii Regionale la Baia Mare. Simbioza dintre prospețimea spiritului, incandescența tinereții sunt elementele care-i asigură succesul și-l propulsează în lumea tinerilor creatori. Toate acestea întruchipează în modul cel mai pregnant atributul său de promotor al spiritului național, fondator al unor instituții culturale și factor de coagulare al unor tineri talentați în jurul ideilor naționale.
Fascinația subiectelor abordate, carisma sa intelectuală și varietatea demersurilor intelectuale îi proiectează deja o aură strălucitoare de personalitate în slujba culturii, calitate aproape fabuloasă, de care nu se va dezice niciodată de-a lungul vieții. O simplă incursiune asupra operei sale ne relevă o experiență intelectuală dificil de urmat de contemporanii săi care nu ar fi dispuși să-și asume timpul derulat în biblioteci și arhive, precum Al. Florin Țene. Demersurile sale nu au vizat cu predilecție recunoașterea internă și internațională a operei, dar ea a venit ca urmare a muncii sale titanice. Sunt în măsură să subliniez din nou trăinicia operei sale datorită timpului dedicat documentării și scrierii, căci ori de câte ori îl sunam, chiar și în zilele de sărbătoare a onomasticii, întrebându-l care vă este programul, îmi răspundea invariabil: ,,domnul Din scriu despre Gib Mihăescu”. Ca atare, onorifica titulatură de ,,o viață în slujba culturii” îl definește cel mai bine pe criticul literar, scriitorul și poetul Al. Florin Țene și suntem onorați cu sfaturile și exemplul personal în conturarea propriilor noastre destine culturale.
Scopul acestor rânduri nu este de a elogia o operă sau un om de cultură, ci de a realiza o introspecție intelectuală asupra uneia din cele mai importante personalități culturale românești contemporane. Așa cum este cunoscut, Constantin Brâncuși a lucrat în atelierul lui Auguste Rodin, apreciat ca fiind cel mai mare sculptor al lumii moderne, dar a părăsit atelierul acestuia afirmând : ,,Nimic nu se poate înălța la umbra marilor arbori”[2].
Prin contrast cu sculptorul francez, Al. Florin Țene întreține o ,,curia regis” culturală, unde tinerii poeții și prozatori îi solicită sfatul, îi sorb cuvintele și caută în comun soluții propriilor demersuri culturale. Cu maturitatea vârstei, acesta privește cu seninătate maioresciană că numeroși discipoli îl privesc cu admirație, îi cer sprijinul și apelează la mentorul lor. Sunt onorat să afirm că unul dintre acești tineri care s-au bucurat de sprijinul său am fost și eu (mă bucur în continuare de respectul și prețuirea sa), motiv pentru care mă înclin cu reverența cuvenită în fața prodigioasei sale personalități.
Modelând și însuflețind tinere talente, Al. Florin Țene înființează în 1959 Cenaclul Literar Gib I. Mihăescu, unde a colaborat cu viitorul prim-ministru Radu Vasile, cu procurorul Nicolae Cochinescu, membru al Curții Supreme de Justiție. Iată deci o activitate fertilă, polivalentă și pluridisciplinară în slujba culturii românești, fapt care-i amplifică până la hiperbolizare calitățile sale de fondator de instituții culturale, de mentor al tinerei generații și de prolific prozator, poet, critic literar, eseist, istoric și jurnalist.
Un aspect mai puțin mediatizat al activității sale este cea de om al cetății, în viziune aristotelică. Filosoful grec consideră că doar prin participarea la activitățile publice se poate obține adevărata fericire. Ca urmare, Aristotel consideră că este o eroare să se prefere inacțiunea în locul acțiunii, solitudinea și retragerea în locul datoriei publice[3]. Acestui principiu ce definește coborârea poetului în arenă pentru a înlătura nedreptățile se inserează și acțiunea din timpul regimului comunist, când Al. Florin Țene împreună cu soția sa, poeta Titiana Nica-Țene au trimis o scrisoare revistei Flacăra unde stigmatiza înfometarea românilor de către Nicolae Ceaușescu. Replica regimului comunist nu s-a lăsat așteptată și a urmat anchetarea acestora de către instituția Securității. În 1989, Alex. Florin Țene s-a implicat în Revoluția din decembrie 1989, demascând abuzurile și privațiunile impuse populației de către regimul comunist, militând în favoarea valorilor democrației liberale și ale libertății politice.
Este de menționat faptul că o parte a activităților desfășurate de Al. Florin Țene s-au desfășurat în timpul regimului comunist, care introdusese cenzura, iar libertatea de exprimare fusese drastic redusă. Keith Hitchins subliniază că în cursul eliminării vechilor elite interbelice, comuniștii au creat în 1948 Direcția Generală a Securității Poporului ce viza protejarea noului regim de dușmanii interni și externi. Au fost strămutați zeci de mii de țărani din localitățile lor pentru a înfrânge rezistența față de structurile comuniste și alte zeci de mii de persoane din cele mai variate categorii sociale ce erau suspectate de acte de disidență[4].
La nivel cultural, afirma același istoric, Partidul Comunist a încercat atragerea intelectualilor prin îndoctrinarea ideologică, iar cei care acceptau noul regim primeau recompense financiare și accesul la serviciile medicale și magazinele partidului. Implicarea brutală în activitatea literară s-a diminuat după 1959, moment ce semnifică numărul scăzut al activității coercitive asupra scriitorilor mai puțin conformiști regimului comunist[5].
Grație numeroaselor premii și distincții interne și internaționale, a contribuției la dezvoltarea patrimoniului literar românesc, Al. Florin Țene a fost ales în 2011 membru corespondent al Academiei Româno-Americane, fapt ce încununează prodigioasa sa operă. Recunoașterea internațională a operei sale vine într-un moment istoric când România și-a realizat cele două mari obiective ale politicii externe: integrarea în structurile militare NATO și admiterea în Uniunea Europeană, aspect care-i dezvăluie incomensurabila sa bogăție sufletească în raport cu programul elitei politice și culturale românești post-decembriste. Acest context favorabil unei opere solide se resimte de acum înainte în toate creațiile sale și în fibra sensibilă și rafinată a scriitorului.
Predispus la un travaliu de mare amplitudine științifică, Al. Florin Țene înființează Liga Scriitorilor Români în anul 2006, devine membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și participă la diverse concursuri, obținând numeroase premii și distincții. Am accentuat acest aspect al fondatorului de instituții culturale și de protector al tinerilor literați pentru a-i argumenta stilul modern, rafinat și elegant de leadership autentic în domeniul cultural.
Ancorat realității culturale, Al. Florin Țene este și autorul unui vast proiect ce vizează restituirea biografiei unor mari poeți, prozatori, precum: Gib Mihăescu, Ion Minulescu, Traian Dorz, Valeriu Gafencu și Petre Țuțea, demers care-i argumentează și mai mult rolul de mentor al tinerei generații de literați și pe acela de reper esențial al culturii românești contemporane. Aceste enunțuri se inserează în mod ascendent unor realizări anterioare de mare notorietate literară, iar în ipostaza de lector simți strădania autorului de a evidenția contextul istoric al existenței acestor personalități și relația dintre viața personală și gloria literară a acestora.
Născut și eu în apropierea localității Drăgășani, la interferența dintre județele Vâlcea și Olt, am citit cu admirație volumul autorului despre Gib. Mihăescu. Mărturisesc că am avut trăirea unei sărbători literare, zile de bucurie intensă a sufletului căci regăseam o reconstituire fidelă, multidisciplinară a zonei, cu bogate tradiții folclorice, istorice și geografice. Așadar, m-am conectat din nou la o evocare a parfumului vieții urbei de acum un secol, cu întinsele podgorii, cu lumea provincială și prozaică a orașului. Volumul, La braț cu Andromeda. Viața scriitorului Gib I. Mihăescu, între realitate și poveste, Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2016, este o descriere balzaciană a celor mai importante momente din viața acestuia, și care-i relevă lui Al. Florin Țene calitățile de excelent narator al primei jumătăți a secolului al XX-lea.
Așa cum afirmă Keith Hitchins, literatura română din perioada interbelică reflecta modificările care se derulau încă de la începutul secolului al XX-lea. Scriitori români erau integrați mișcărilor literare ale timpului și experimentau diverse forme de exprimare literară. Devotamentul lor față de fenomenul literar au produs capodopere artistice, idee ce semnifică integrarea în mișcarea culturală europeană, dar și al creativității individuale[6].
Inserat acestui fapt, Al. Florin Țene reliefează importantele mutații care au loc în cultura română după realizarea Marii Uniri de la 1918, și-i prezintă bogăția expresivității literare. Astfel, autorul investighează lumea localității Drăgășani, a saloanelor literare unde este invitat Gib Mihăescu în țară, utilizând instrumentarul antropologiei culturale, al sociologiei și demografiei istorice.
În concluzie, scriitorul, publicistul, jurnalistul, Al. Florin Țene este o personalitate remarcabilă a culturii române contemporane, inițiator de instituții culturale, model de urmat pentru tânăra generație și un publicist efervescent a cărui existență se confundă până la contopirea desăvârșită cu propria sa operă.
Prof. dr. Din Petre
[1] Filosofie, Manual pentru clasa a XII-a, Ioan N. Roşca (coordonator), Codruţa Sorin Missbach, Gabriel Ion, Editura Corint, 2008, Bucureşti, p. 16.
[2] www.radar.ro
[3] Vasile Boari, Filosofia și condiția morală a cetății. O cercetare a problematicii cetății în filosofia antică și modernă, Editura Dacia, Cluj, 1991, p. 125.
[4] Keith Hitchins, Scurtă istorie a României, traducere de Lucia Popovici, Editura Polirom, 2015, pp. 258-259.
[5]Ibidem, p. 275-283.
[6] Ibidem, p. 210.
Felicitări! Talent, abnegație, meticulozitate, multă dăruire și efort susținut reprezintă cheia succesului domnului Țene. Multă sănătate și succes!
RăspundețiȘtergere