Una dintre cele mai bune handbaliste romane in momentul de
fata, Crina Pintea, a facut o serie de dezvaluiri cutremuratoare despre modul
ingrozitor si josnic in care a fost tratata la inceputul carierei si chiar si
dupa ce si-a construit un nume de unul dintre antrenorii cu rezultate de la
noi. Insa dezvaluirile ei au ramas fara ecou.
Nu cred ca exista un om pe lumea asta care sa citeasca
povestea Crinei si sa nu se infioare, iar apoi sa se revolte.
Ajunsa la 28 de ani, trecuta prin Germania, Franta si, acum,
Ungaria, unde joaca la cea mai buna echipa de club din Europa, Pintea a gasit
in cele din urma curajul de a se descarca.
Pentru ca asta a reprezentat, in primul rand, interviul in
care a vorbit despre monstrul care i-a marcat cariera si viata, o descarcare,
societatea romaneasca fiind mult prea inchisa si conservatoare pentru a lua
vreo masura.
Crescuta intr-un sat din Bacau, s-a apucat de handbal foarte
tarziu, la 16 ani. Primii pasi in acest sport i-a facut sub
"indrumarea" unuia dintre cei mai cunoscuti antrenori romani,
Gheorghe Tadici. A ajuns la el scriindu-i o scrisoare si trecand de o perioada
de evaluare.
Ce a urmat a fost insa o poveste de groaza. Si la 28 de ani,
dupa experiente in strainatate, dupa ce a evoluat la cel mai inalt nivel, Crina
pare ca vorbeste cu teama despre experientele din adolescenta, experiente care
au lasat urme adanci.
Terorizata de un antrenor pe care il idolatriza la un moment
dat, abuzata fizic si chiar psihic, sportiva a reusit cu greu sa scape din
infern. N-am sa reiau povestile teribile ale unei jucatoare de nationala, ci am
sa incerc sa va vorbesc despre doua lucruri care, in opinia mea, sunt
extraordinar de grave.
In primul rand, dezvaluirile Crinei au ramas fara ecou.
Sigur, noi cei care am citit ne-am indignat, au fost si unii care au injurat-o
pentru ca "a uitat de unde a plecat", dar in general declaratiile
sportivei au ramas fara ecou. Niciuna dintre fostele coechiepiere ale lui
Pintea nu a reactionat. Nici sa confirme spusele ei, nici sa le infirme. Nimic,
tacere pe toate liniile!
Federatia Romana de Handbal, care il plateste pe Gheorghe
Tadici pentru a fi selectionerul nationalei de tineret, tace si ea mergand pe
principiul "daca nu vorbesti despre un lucru, acel lucru nu exista".
Va imaginati ca un astfel de antrenor, un tehnician atat de abuziv, se ocupa de
tinerele handbaliste ale Romaniei? Va imaginati cate Crine Pintea mai sunt in
sportul romanesc, prea speriate sa spuna ceva de teama ca un astfel de
"profesor" le poate distruge carierele? Complicitatea aceasta este
poate mai infioratoare decat ce i-a facut Tadici Crinei pentru ca aceasta
complicitate i-a permis si ii permite sa se comporte in continuare astfel.
Poate va intrebati de ce o cred orbeste pe Pintea si nu ma
gandesc ca fata a inventat multe dintre acuzatii, ca Tadici e totusi un
antrenor cu rezultate excelente, o somitate poate in handbalul romanesc. Este
foarte simplu si va indemn sa cititi reactia antrenorului. Acuzat de lucruri
inimaginabile, Tadici a reactionat exact asa cum a fost descris. Cu un tupeu
vecin cu nesimtirea, cu siguranta ca nu i se poate intampla nimic,
"profesorul" spune ca sportiva ii datoreaza totul, ca nu ajungea
handbalista fara el si ca, in esenta, el este cel care are meritul principal in
cariera jucatoarei. El si nimeni altcineva.
Atitudinea aceasta de parazit, de om care se agata de
rezultatele si performantele celor care au colaborat candva cu el, arata
nivelul lui Gheorghe Tadici. Omul caruia Federatia Romana de Handbal ii
increditeaza viitorul handbalului feminin nu poate nici macar sa disimuleze, sa
se ascunda. Dimpotriva, este mandru! Iar daca credeti ca poate s-a schimbat
cumva in ultimii ani, ei bine exista un clip video de anul trecut in care urla
la Ana Maria Dragut, jucatoare de nationala, in timpul unui meci, iar aceasta
izbucneste in plans.
Stiu ca exista destul de multi oameni care spun ca asta
inseamna disciplina si ca numai asa se calesc caracterele puternice. Ei bine,
este complet fals! Ce s-a intamplat cu Crina Pintea, ce s-a intamplat cu Ana
Maria Dragut, ce s-a intamplat cu cate si mai cate sportive din Romania nu e
disciplina, ci abuz! Un antrenor care are pretentia ca este bun, nici macar
foarte bun, stie sa se impuna altfel decat prin urlete, injuraturi sau chiar
lovituri. Cel care ajunge sa-si jigneasca si sa-si loveasca elevii nu e
antrenor, e cel mult un macelar care si-a ratat cariera.
Autor: Marius
Doroftei
Sursa: Ziare.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu