PAȘI PRIN ROUĂ - înspre inima cititorilor. În loc de postfață

 Poezia este lumina care naște rouă, răsărit de curcubeu în lut frământat de vânt, sunet și limpezime de izvor. Dar poezia mai poate să fie și umbră de vânt, urcare de rouă, urme prin praful de stele... dacă are muzicalitate atunci devine ,,poezie-cântec ". Dacă o simți cu sufletul atunci este ,,poezie-lacrimă", iar dacă are iubire atunci este ,,poezie-patimă". Dacă are și vis, visare, atunci poate deveni ,,poezie-stea". Așa este și în cazul poetului popular Nelu Danci, din Plopiș (MM), cel care scrie poezie de suflet, pentru oameni cu suflet. Poemele lui Nelu Danci le poți încadra, în acest context, în regula modestiei, a simplității și a descărcărilor sufletești, fiind răsărite din viața și trăinicia care ți-o poate oferi satul tradițional, pe care îl iubește, îl răsfață cu aceste minunate versuri.

NELU DANCI - o nouă surpriză literară, în vers popular, așa cum ne-a obișnuit, deja, se află pe ,,drumul cel bun". Prolific, poetul-pensionar, dar a ținut și vremea (sau vremurile?) cu el. După ce debutează în volum colectiv (POEZII DIN FISCULAȘ, 2019, Editura Armonii Culturale, Adjud) iar în volum personal - POEZII POPULARE, (2019), aceeași editură, iată-l în vara asta cu încă o ispravă literară de cinste și (de ce nu?), spre slavă, precum o salbă.

Ne leagă o prietenie sinceră, începută virtual, (deja, să fie câțiva ani buni!), și trebuie să recunosc faptul că minunatul nostru poet popular, ne uimește cu fiecare poezioară răsărită. Aș recomanda drept titlu să fie PAȘI PRIN ROUĂ - și am în vedere roua unei dimineții petrecute în tihna care ți-o oferă viața de la țară. Concret, PAȘI PRIN ROUA satului Plopiș, (acolo unde locuiește autorul), un sat cu oameni harnici, credincioși, înrădăcinați în ancestralitate.

Eternul și frumosul sat, își adună și păstrează veșnicia inclusiv în poemele populare, izvorâte din sufletul nobil și hâtru al autorului, un voinic aflat în ascensiune literară. Dacă am crezut din prima clipă în talentul și talantul său, această nouă și frumoasă apariție editorială, îmi confirmă faptul că am avut dreptate, că nu m-am înșelat crezând astfel, ba chiar susținând și apreciind valorile noastre spirituale, atât cât mi-a fost cu putință. L-am încurajat și o voi face în continuare. Spun mereu că nu există o vârstă la care (până la care!) să îți faci debutul, dar când vine vorba de poezie și poet, aceste două lucruri ,,nu au vârstă", sunt mereu ,,tinere" - și poezia și poetul.

L-am încurajat și o să îl încurajez pentru a-și continua visul, (deși autorul nu mai este ,,visător"), apreciind cum se dedică poezie, văzând cum radiază bucurie în jurul său. Am participat la ședințe de Cenaclu literar - lucruri noi, pentru Nelu Danci, dar care l-au atras și i-au dat siguranță și plăcere - am citit acest lucru pe fața dumnealui. A legat, repede, noi și inspirate prietenii, cu poeți și scriitori autentici, din zonă. Am susținut și încurajat intrarea dumnealui în rândul membrilor Ligii Scriitorilor din România, devenind, altfel, membru ,,cu acte în regulă", ca mulți colegi talentați, din această breaslă.

Azi, îl sfătuiesc să își urmeze drumul, calea în literatură, pentru că este o voce care spune și ar fi păcat să nu fie așa. Dacă așa nu ar fi, nu cred că astăzi eram aici, girând pentru autor și carte, girând pentru poet și poezie, pentru aceste minunate, emoționante, interesante poezii care cuprind în esența lor întreaga viață spirituală a satului românesc, aflat în sărbătoare.

Din drag pentru poezia populară, din respect pentru autor, din stimă și prețuire profundă pentru munca depusă, am dorit promovarea, susținerea și sprijinirea acestora (poet și poezie) și am făcut acest lucru cu încredere deplină, convins fiind că acolo unde este, sau afli, puritate, o dărui așa cum o găsești, fără alteritatea cotidiană, care i-ar distruge esențialitatea și existența de sine. Așa stând lucrurile având acceptul deplin al autorului, am postat în diverse reviste virtuale creațiile sale, (fie și ca test!), să văd dacă am sau nu am dreptate, iar ecourile pozitive nu au întârziat să apară.

Cuvintele de laudă, de felicitare ori susținere literară au fost multe și prețioase. Clar, scopul a fost atins, iar concluzia este doar una - poetul și creațiile sale vor fi pe placul publicului cititor, acest lucru dându-i o oarecare siguranță sau certitudine, că fiecare - și poezia și poetul, sunt pe drumul bun. Iată-l, azi, aici, apare, pentru a doua oară în volum personal.

Dar să nu uităm și volum colectiv - cu subsemnatul, TIMP ȘI ROUĂ. DIALOGURI LITERARE (poezie populară, catrene, urări), apărut la Editura Armonii Culturale, Adjud, 2020, ISBN 978-606-746-601-1, pag. 242, un sumum de catrene, de poezii-replici-poetice după ,,temă" dată. Citindu-i poeziile se poate observa apartenența autorului la viața cotidiană, la ,,zilnicia", sau cotidianul satului tradițional, fără a face rabat de la cutumele locale.

Ana BLANDIANA, spunea în context literar, că ,,Poezia nu este o succesiune de experiențe, ci o succesiune de viziuni", lucru ce se dovedește a fi real și în cazul poetului popular Nelu Danci. Fără greș, este un distins domn trecut prin viață, are experiența vieții și pentru că este la o vârstă care cere respect știe ce înseamnă viața - de aici rădăcina superbă a poeziilor, ele în sine fiind ușor de citit și de reprodus, au acel umor necesar, care le garantează substanța și le aduce gramul de succes. Doar citite cu atenție îți poți da seama de toate acestea, iar adunate, așa cum a procedat autorul nu sunt decât un sublim deliciu rural, zic eu, păcat ar fi fost să nu fie așa.

Exact așa este și în cazul acestui volum, în care găsim o ,,succesiune de viziuni", personalizate, cu un specific aparte. Poezia lui Nelu Danci ne oferă un spectacol al ruralului, al veșniciei și al eternității, puse în vers, așezate în rimă când împerecheată, când încrucișată, rima fiind ,,identitatea sunetelor la sfârșitul a două sau mai multe versuri", și tot rima este cea care ne dă muzicalitatea strofei, a poeziei, a volumului în sine.

Acolo unde avem o rimă perfectă și muzicalitatea ne este pe măsură. Nu pot trece cu vederea, totuși, unele scăpări sau ieșiri din rimă, sau mai pe înțelesul tuturor, o ,,forțare” de așezare a rimelor, dar astea sunt convins că se pot ,,rezolva" în viitoarele volume ce vor apărea. Scriitorul Ioan Draga afirmă că ,,cititul înalță sufletul spre infinit, deschide orizonturi noi spre lumină, care este identitatea gândului. Cititul îți umple sufletul de pace și te ajută să evadezi în dimensiunea cunoașterii din existența ta. Atunci când citești, înțelepciunea aprinde nuanța caldă a Luminii Divine din tine și îți netezește drumul în viață".

Poemele populare cuprinse în acest volum, căruia i-am recomandat drept titlu PAȘI PRIN ROUĂ, (este doar o recomandare, repet!), îți înalță întocmai sufletul și devin ,,deschiderea" la care făcea referire I. Draga, una spre ,,lumină", și aici ar trebui să recunoaștem adevărata luminozitate, îndreptare, parte dintre poeme devenind în lumina reflectoarelor spirituale, adevărate capodopere.

Am stat de multe ori și m-am întrebat ce-i dă poetului forța de a scrie? Cine este ,,în spatele" acestuia? Cine este cu adevărat? Poeziile sunt o oglindă a sufletului! Lacrimile sunt fructul poeziilor. Inspirația este muza și lumina lăuntrică, adusă de această dată, cu mare pricepere și multă experiență, înaintea ochilor cititorului, ochi-oglindă, ochi-viziune, lumină-pricepere, spirit și mir.

Revin un pic la rima folosită în exprimare. Întâlnim, în poemele populare rimă împerecheată, cazul în care primul vers, rimează cu al doilea, iar versul trei cu al patrulea - multe, foarte multe din poeme au această construcție de rimă. Recomand sau amintesc, DE FLORII, FIE LENA SAU LENUȚĂ, FOAIE VERDE SĂLCIOARĂ și putem merge așa mult în esența textelor.

Întâlnim, în text, rimă încrucișată - când primul vers rimează cu al treilea, iar versul doi al catrenului/strofei cu al patrulea. Dau, la fel, tot 3 exemple: TINEREȚEA NU MAI VINE,

(,,Tinerețea nu mai vine,

Nici acum, dar nici la vară,

Nici la mine, nici la tine,

Nici la mândra bălăioară"), PRIN PĂDUREA DE SALCÂM

(,,Prin pădurea de salcâm,

Se plimba o copiliță,

M-am dus flori ca să adun,

Ea, vine și-mi dă guriță"), sau IERI, SPRE SEARĂ, M-AM GÂNDIT

(,,Ieri, spre seară, m-am gândit,

Să mă pun ușor în pat,

Dar cineva mi-a șoptit,

Du-te omule prin sat!").

Pentru început este bine, dar sunt convins că, acolo unde se întâmplă ca rima să nu fie perfectă, în viitor se va munci pentru buna ei așezare, și o perfectibilitate ,,ca la carte", vorba românului optimist și ,,foarte citit". Glumesc, dar spun adevăr!

De curând am finalizat un proiect literar de amploare. Este vorba despre volumul de ,,ANTOLOGIE DE POEZIE ȘI PROZĂ. OPREȘTE-MĂ, LA TINE, MARAMUREȘ! OPREȘTE-MĂ, ÎN TINE, ANOTIMP!", un volum în care munca a fost în echipă – prof. Gelu DRAGOȘ, poet popular Nelu DANCI și eu. De ce amintesc în acest context acest lucru?! Tocmai pentru că am sesizat dragostea și plăcerea cu care a lucrat autorul din acest volum - a întrebat mereu, acolo unde Domnia sa găsea ceva în neregulă, atenția cu care ,,se apleca" spre textele cu pricina dar și ușurința de comunicare. Mi-au plăcut toate acestea și le-am admirat. Implicarea în totalitate, în reușita literară, a dus la apariția unui volum de excepție... o spun și eu, mândru fiind de asemenea ispravă, și au spus și ceilalți participanți, antologați, care au apărut în volumul antologic. O dovadă că poezia, pentru autor este respirație, gând și cuget curat, este simțire și izvor de mir, este binecuvântare…

Revenind la poezia populară și muzicalitatea versurilor, vorbim și despre ritm - știind cerințele care trebuiesc îndeplinite pentru deplina legitimitate în plan literar.

Vasile BELE – 8 iunie 2020