Cea mai optimistă declaraţie a momentului îi aparţine preşedintelui Klaus Werner Iohannis. Ea sună astfel: România are nevoie de banii europeni pentru a ajunge din urmă media ţărilor din UE. Este vorba despre 44 de miliarde de euro.
Oare aşa să fie? Ne despart de ţările din Uniunea Europeană numai 44 de miliarde de euro? Mai degrabă de Europa dezvoltată ne desparte un mod de guvernare eficient, făcut cu dăruire şi profesionalism.
De ţările dezvoltate ne ţine departe un prim ministru şi o echipă guvernamentală capabilă să înţeleagă că actul guvernării nu trebuie abordat ca o problemă de partid.
Situaţia se repetă în teritoriu. Administraţiile locale au fost transformate în oficine ale candidaţilor care au câştigat alegerile de primari şi preşedinţi de consilii judeţene. Atât administraţia centrală cât şi administraţiile locale sunt anexe ale partidelor, puse în slujba partidelor.
Aceste lucruri nu pot fi schimbate cu miliardele europene. Dimpotrivă, cu cât sunt mai mulţi bani cu atât mai mult se dezvoltă caracatiţele de partid.
Fondurile europene sunt într-adevăr necesare, dar banii nu rezolvă decât în parte problemele, în acelaşi timp dând naştere altor probleme.
Declaraţia optimistă a preşedintelui nu poate fi scoasă din context. Miliardele de euro sunt încă la Bruxelles. |ările se vor bate pentru fiecare euro.
Până să ajungă în ţară banii europeni guvernul este obligat să se descurce cu banii proprii, cei mai mulţi obţinuţi prin credite. Un guvern bun este cel care ştie guverna cu bani puţini. La fel, un primar bun este cel care face lucruri deosebite cu bani puţini.
România se învârte într-un cerc vicios. Banii mulţi creează alte probleme. Cu cât sunt mai mulţi bani, cu atât este mai mare corupţia.
Acest lucru nu înseamnă că nu avem nevoie de banii europeni. Preşedintele avansează suma de 44 de miliarde de euro. Suma obţinută va arăta unde se află România, ce capacitate de negociere are preşedintele Iohannis, premierul Orban, guvernul, dar va arăta şi ce influenţă are PNL la nivelul Partidului Popular European.
Realitatea este că şi la nivelul UE fondurile se împart după criterii politice. PSD a avut o relaţie proastă cu conducerea socialiştilor europeni ceea ce a influenţat şi repartizarea fondurilor europene pentru România.
Fosta opoziţie din timpul guvernelor PSD, mai ales prin europarlamentarii PDL, s-a bucurat de un sprijin puternic din partea PPE, cel mai puternic grup din Parlamentul European.
Odată ajuns la guvernare, PNL pare tratat la nivelul Comisiei Europene cu aceeaşi rezervă ca PSD. S-ar părea că există la Bruxelles o rezervă faţă de România, indiferent de culoarea politică a guvernului.
S-ar părea că nici comisarii pe care îi are nu ajută România. Unul dintre cele mai importante poziţii în Comisia Europeană, pentru Transporturi o are România, prin comisarul Adina Vălean. Avem mai mulţi bani pentru autostrăzi? Corina Creţu a fost comisar pentru Politica Regională al Comisiei Europene. S-a schimbat ceva în administraţia din România?
În sfârşit, întrebarea fundamentală: ţine cineva seama că preşedintele Klaus Iohannis este de origine germană? Avem relaţii economice privilegiate cu Germania? Cu sau fără funcţii, cu sau fără nemţi, România rămâne România, ţară de mâna a doua din Uniunea Europeană.
Cu toate acestea românii nu sunt eurosceptici. Ei continuă să-şi pună speranţele în Uniunea Europeană, având o încredere nestrămutată în toate structurile euro-atlantice.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu