PNL, o nouă achiziţie de imagine

 PNL rămâne fidel vechii strategii de transferuri răsunătoare. Deşi niciodată nu a deplâns lipsa oamenilor de valoare, încă din primii ani de după 1990 a recolat personalităţi ce treceau drept de primă mărime. Valeriu Stoica, un bun teoretician, unul dintre veritabilii ideologi ai liberalismlui, a renunţat de bună voie la funcţie de preşedinte al PNL oferindu-i locul lui Theodor Stolojan. Adus în mod special pentru a câştiga alegerile prezidenţiale din 2004, Stolojan avea să-i cedeze locul lui Traian Băsescu.

Aceeaşi figură au repetat-o la prezidenţialele din 2014 oferindu-i pe tavă conducerea partidului lui Klaus Iohannis. De data aceasta strategia a fost una câştigătoare, mai puţin pentru partid, mai mult pentru fostul primar din Sibiu.

Fuziunea cu PDL se înscrie în aceeaşi formulă de acaparare a valorilor din exterior. Mai târziu PNL când avea ocazia să prindă funcţia de prim ministru a preferat să-l aducă în fruntea guvernului pe Dacian Cioloş.

Nu se dezminte nici cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European. PNL a cedat primul loc pe lista unui realizator TV. În acest caz nu trebuie să ne aplecăm asupra persoanei. Putea fi orice alt jurnalist cu notorietate. Situaţia era aceeaşi. Merită discutată la modul general prestaţia jurnaliştilor care au făcut pasul spre poltică. Toţi au sfârşit prin a deveni oameni-problemă. Tocmai din cauza independenţei pe care pretindeau de la partid în aceeaşi măsură ca independenţa de gândire pe care o aveau ca jurnalişti. Iată câteva exemple: Sorin Roşca Stănescu, ziarist, devenit senator PNL. A ieşit din partid cu scandal. Ziaristul Valer Marian, a ieşit din PSD cu scandal. Gabriela Firea, jurnalistă, aleasă primar general al Capitalei pe listele PSD, este la cuţite cu preşedintele Liviu Dragnea.

Intelectualii nu se pot încadra în disciplina de partid, nu pot gândi în şabloanele impuse de formaţiunea din care fac parte.

În acest ultim caz, Rareş Bodgan, un ziarist despre care nu se poate spune că este comod, dar nici independent, s-a impus ca un critic vehement al PSD. A tras cu puşca într-o singură direcţie, ceea ce este relativ uşor. Greu pentru un jurnalist este să vadă deopotrivă greşelile tuturor partidelor şi să le trateze ca atare.

Dar nu despre asta este vorba. Mai greu de imaginat este cum se va plia acest Rareş Bogdan pretenţiilor unui lider ca Ludovic Orban? Mai degrabă îl vedem pe preşedintele PNL spunând „am înţeles!” decât pe R. Bogdan. Aşadar, se poate aprecia că PNL a confundat rezolvarea unei probleme cu o soluţie viabilă politic.

Personalităţile puternice, spiritele independente, VIP-urile, nu fac mare brânză în politică. Aduc un serviciu pe moment, pentru ca apoi să aducă numai deservicii.

Nu este exclus ca un nume la modă să aducă voturi. Nu este însă obligatoriu ca notorietatea jurnalistică să se transforme în capital electoral. Sunt două chestiuni diferite. Dar se  va vedea la votul din 26 mai. Dacă PNL nu se clasează pe primul loc, dacă va fi la o diferenţă mică de USR-PLUS, alianţa făcută de Dan Barna şi Dacian Cioloş are toată îndreptăţirea să aibă un candidat propriu la prezidenţiale. Poate că pe termen lung ar fi mai bine să se facă un schimb de gardă acum.

Pe de altă parte, lista PNL nu este spectaculoasă. Sunt personaje cu destul de puţină notorietate, fără prestaţii publice ieşite din comun. Rareş Bogdan înviorează o listă cenuşie. Stilul său expansiv, nu lipsit de demagogie ca în cazul oricărui om care vorbeşte mult, va aduce plusul de dinamism care îi lipeşte PNL-ului cam de prea multă vreme.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş