Concurs - interactiv cu premii şi diplome oferite de editură. Povești pentru „copiii singuri”

       
   În clipa în care scriitorul Pamfil Bilțiu a aflat că scriitorul Nicoară Mihali și-a făcut o editură, i-a dăruit o carte de povești culeasă de-a lungul timpului de la țăranii din Maramureș. Volumul intitulat „Bătrânul Împărat și păsările dragostei” a apărut ca un dar de Sfântul Nicolae pentru toți copiii iubitori de povești.

Luna aceasta a ieșit de sub tipar o carte de povești într-o calitate grafică de excepție. Volumul „Bătrânul Împărat și păsările dragostei” a apărut la editura Cetatea Romei, ilustrat de către scenografa Anca Cernea de la Teatrul ACT din București, și cuprinde șapte povești pline de învățătură, de sfaturi înțelepte, transmise din generație în generație de către țăranii Maramureșului pentru pruncii lor. Aceste povești au fost culese de către etnologul Pamfil Bilțiu și au fost adaptate limbajului zilelor noastre de către scriitorul Nicoară Mihali, pentru că există cuvinte pe care copiii din București, de exemplu, nu le-ar înțelege: socăciță, mândruță, caier, cânepă, a toarce, hâdă, strigoi etc. În prefața cărții, editorul declară „că timp de 20 de ani, prin mâna lui au trecut sute de manuscrise care s-au transformat în cărți cu ajutorul tiparului.

Acum, în momentele grele pentru omenire, când școala a devenit o clădire fără elevi, și-a pus în gând că este nevoie de întoarcere la povești. Așa cum s-a mai arătat, autorii acestor povești sunt oameni simpli, oameni necunoscuți, fără nume sonore precum scriitorii. Copiii de altădată au fost crescuți cu povești în timp ce elevii zilelor noastre au o școală BMW care visează mașini de lux și o școală on-line, care, din cauza pandemiei, i-a îndepărtat pe bunici să le spună câte o poveste în fiecare seară nepoților”, spune Nicoară Mihali. Așa s-a născut ideea de a pregăti această carte de povești pentru „copiii singuri”. Singuri, nu în sensul că nu au părinți, ci în sensul că foarte puțin se mai ocupă școala de ei.

Ca să înțelegem mai bine cum s-a umplut tolba cu povești a etnografului Pamfil Bilțiu, merită să poposim în casa lui Vasile Buda în vârstă de 75 de ani, în anul 1990, în satul Ungureni din Țara Lăpușului, când etnologul înregistrase pe bandă vreo 5 ore cu povești. Trecuse bine de miezul nopții, banda era terminată, etnologul adormise, iar povestitorul l-a trezit și a spus să-și „pregătească măgăoaia” că încă mai are de spus povești până dimineață. Cel mai greu a fost să se dea titlul acestei cărți. Nicoară Mihali s-a consultat în permanență cu autoarea ilustrațiilor acestei cărți. Pe măsură ce desena, trimitea desenele care să însoțească poveștile. „La un moment dat am găsit titlul cărții ca «Cenușotca», era o formulă ingenioasă a autorilor anonimi din Maramureș, care aveau o poveste asemănătoare cu Cenuşăreasa. Simbolul cenușii este foarte puternic: din mistuirea unei iubiri se va naște alta. Cuvântul vine din limba valahă, dar și din limba slavă. Cenușa îngroapă lumea copilăriei, iar adolescența aduce alte experiențe personajului. După mai multe căutări, am ajuns în sfârșit la titlul «Bătrânul Împărat și păsările dragostei», pentru că maramureșenii au varianta lor de basm la «Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte»: într-o dimineață, Împăratul se trezește și realizează că a îmbătrânit strângând toată viața avere. Îi cheamă pe cei trei feciori să le împartă averea, dar

să-i aducă în schimb păsările dragostei din tinerețe. În varianta basmului din Maramureș, personajul nu îmbătrânește, ci cu ajutorul păsărilor dragostei se întoarce la tinerețe. Feciorul cel mic îi va aduce păsările dragostei călătorind pe spinarea unei vulpi”, explică Nicoară Mihali.

Chiar dacă o parte dintre copiii care vor ajunge în posesia acestei cărți nu cunosc încă alfabetul, ei vor putea înțelege foarte bine poveștile cu ajutorul desenelor. Amintindu-ne de ceea ce spunea Seneca, că rădăcinile fiecărei învățături sunt amare, și că roadele ei sunt dulci, cartea aceasta le oferă copiilor dulceața poveștilor pentru a fi fericiți. Cele 7 povești poartă nume generice: Omul și lupul, Fata floare și drăguţul strigoi, Povestea celor doi nepoți de împărat orfani, Baba care toarce, Pahon cel sărac, Cenușotca și Bătrânul Împărat și păsările dragostei.

 Poveștile sunt culese de la Vasile Buda din Ungureni, de la Floarea Rus din Oarța de Sus, de la Gheorghe Bancoș din Urminiș, de la Nița Dăncuș din Ieud, de la Maria Zah din Băița de sub Codru și de la Dochia Lucian din Costeni. Cartea se așază ca o zăpadă proaspătă peste urmele lui Moș Nicolae, care va trece pe la ferestrele copiilor cuminți. Imaginea din poveste, trăită de un personaj, sună cam așa: „Am fost și eu la nuntă și mi-au pus ciorbă într-un ciob spart și am mâncat de m-am săturat”. Este la fel ca imaginea Sfântului Nicolae care prin bunătatea lui a renăscut un obicei pe care-l păstrăm de sute de ani, cel de a dărui și a aduce bucurii copiilor. „Și-am încălecat pe-o șa, și v-am spus povestea așa. Și-am în­că­lecat pe-o roată și v-am spus povestea toată. Și-am încălecat pe-o alună, poate că a fost și minciună”.

Volumul va fi dus de către editor în școlile din Maramureș, atunci când acestea vor fi deschise, iar copiii care vor citi această carte, și vor demonstra asta, vor fi premiați de către editură. 

 

Autor: Mircea Crişan

Sursa: Gazeta de Maramureş   

Nota noastră. Concursul este în plină desfăşurare iar pentru a vă înscrie luaţi legătura cu directorul editurii, dr. Nicoară Mihali, nr. telef. 0745861650 sau contact pe adresa de mail nicoaramihali@yahoo.com