La jumătatea mandatului

 

Exact peste doi ani, după ce se vor fi aflat rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, în luna iunie a anului 2024, vor avea loc alegerile locale.

Rezultatele de la europarlamentare, după cum s-a văzut la precedentele alegeri, din 2016 şi 2020, influenţează destul de puţin alegerile locale. În schimb alegerile locale determină într-o mare măsură rezultatele alegerilor parlamentare. Noii aleşi, primari, consilieri, încurajaţi de succes, intră în luptă cu forţe noi.

Primarii ştiu că alocaţiile guvernamentale depind de culoarea politică a Executivului. În ciuda asigurărilor că guvernul împarte fondurile fără să ţină seama de apartenenţa primarilor, a preşedinţilor de consilii judeţene, la un partid, adevărul este că banii se împart în continuare pe criterii politice.

La fel se procedează şi în consiliile judeţene. Comunele, oraşele, municipiile au un mare avantaj dacă preşedintele consiliului judeţean este din acelaşi partid cu primarul. Este o problemă care se rostogoleşte de la un mandat la altul. În acelaşi timp are de câştigat şi partidul care obţine funcţiile de vicepreşedinţi ai consiliului judeţean. Totul, întreaga politică locală, se învârte în jurul banilor. Este şi motivul pentru care organele abilitate, în special DNA, au în primari o materie primă abundentă. Mai ales în preajma alegerilor.

Alegerile din 2024, patru rânduri într-un singur an, se poate presupune că vor fi de o noutate absolută. În primul rând pentru că în protocolul PNL-PSD s-a introdus principiul “guvernării rotative”. Potrivit înţelegerii, trei ani funcţia de premier va fi deţinută de PNL, iar următorii trei ani de PSD.

Mandatul PNL se încheie anul viitor. Din 2023 cel mai probabil noul prim ministru va fi Marcel Ciolacu. Este greu de crezut că PSD va avea altă opţiune decât liderul partidului.

De altfel, Marcel Ciolacu (foto) s-a dovedit un om fără excese, rezervat, calm, neconflictual. Poţi să tai lemne pe el că nu reacţionează. Nicolae Ciucă este din acelaşi aluat moale. Amândoi au demonstrat că pot colabora, că nu-şi spală rufele murdare în public.

Epicentrul certurilor, obişnuite într-o coaliţie, a coborât din prima linie, a liderilor, în linia a doua, a vicepreşedinţilor, a parlamentarilor, şi uneori a miniştrilor.

Recursul la memorie ne demonstrează că Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă şi Kelemen Hunor au ridicat ştacheta relaţiilor inter-partinice la un nivel neatins până acum. Coaliţia care a condus România după primele alegeri câştigate de forţele democratice, reunite în CDR, au oferit un rar spectacol de prost gust. PNŢCD, PNL, dar mai ales Partidul Democrat care a dat un ministru rebel numit Traian Băsescu, au inaugurat un mod de a face politică violent, agresiv, cu lovituri sub centură care a marcat viaţa politică în ultimul sfert de secol.

Toate coaliţiile de guvernare au sucombat înainte de termen. Din această cauză este greu de crezut că va funcţiona “guvernarea rotativă“. Cum să cedeze PNL gâsca cu ouă de aur adversarului cu care şi-a înscris în statut că nu va colabora niciodată?

 În fruntea listei curentului anti-PSD din PNL, ca să numim doar preşedinţii partidului, s-a aflat Ludovic Orban, urmat de Florin Cîţu. Primul a părăsit PNL-ul, iar celălalt continuă să bage băţul prin gard, din poziţia lui de preşedinte al Senatului şi simplu membru PNL.

Problema nu este acum la vârf, ci la margine, în teritoriu. Cum privesc liderii organizaţiilor locale, schimbarea şefului guvernului prin rotaţie? Cum vor aborda ei alegerile locale din 2024 în cazul în care, potrivit protocolului, anul viitor funcţia de prim ministru îi va reveni PSD-ului?

 

Autor:  Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș