marți, 21 iunie 2022

AM PĂSTRAT SĂRUTĂRILE...



Am păstrat sărutările din priviri
și le-am zidit în umbra unei clipe
fugite pe valuri de vânt
călare pe o noapte înstelată...
S-a trezit la ceas de taină divină
și veacul... și macii... și crinul
și curcubeul... și foșnetul de vânt -
care aduce miros de iasomie și îmbrățișare de mir
te vând clipă de singurătate
pe o veșnicie de rouă
pe un zâmbet de soare
pe o privire de vânt feciorelnic
azi te scot la masa din poartă...
Se făcea că eram zidar
și am primit normă
să tencuiesc sărutări de rouă
cu zbor de lacrimă
cu clipe frumoase de tăcere
și umbră de vânt
Mi-a vorbit tăcerea dintr-o adiere de vânt
iar veșniciile au rămas o amintire
cu adiere de dor nerostit.
Ai fugit clipă de tinerețe și te-ai rătăcit în urmă de stele
te-a dezbrăcat de rouă suflarea de vânt...
Azi, sunt sec, uscat, călător prin dor
alerg în veșnicie pentru a prinde lumină
dintr-o adiere de vânt
fără de pereche...
Mereu căutând fructul iubirii
mă voi lăsa ispită pentru umbra unui sărut
foșnetul unei îmbrățișări ne va găsi împreunați
cu veacuri de iubire
cuvântul va avea parte de tăcere
în rest... viața mea care prinde rădăcină
într-o scorbură de copac din care se naște vânt
tăcerea curge prin rădăcină
într-un bob de mir...

VASILE BELE
Chiuzbaia, 20 iunie 2020

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu