Societatea civilă şi partidele politice

 

Când PSD a reuşit să atragă doi dintre cei mai reputaţi medici imunologi de partea sa, oferindu-le locuri eligibile pe listele electorale, părea că a dat o mare lovitură de imagine.  Adrian Streinu-Cercel a devenit senator, iar Alexandru Rafila, ajuns deputat, a fost propunerea PSD pentru funcţia de prim ministru.

Cum era de aşteptat, preşedintele Iohannis nu l-a desemnat pe medicul Alexandru Rafila cu formarea guvernului. PSD nu avea pregătită o majoritate în parlament care să-l voteze.

De fapt, nu era o propunere serioasă. Se ştia că PSD nu era în poziţia de a putea propune un premier. A obţinut un procent mai mare decât PNL la alegerile parlamentare, dar nu le-a câştigat. Ca la război, victoria aparţine celor care reuşesc să realizeze cele mai puternice alianţe strategice.

După trei luni de la alegeri, PSD rămâne la fel de izolat. Cei doi medici, personalităţi recunoscute în breaslă, nu aduc niciun beneficiu electoral. Aşa cum nu au adus niciun beneficiu alte personalităţi ştiinţifice şi culturale ademenite de PNL. În urmă cu patru ani, PNL îl plimba ca pe urs pe un medic în vârstă. O mare personalitate în domeniu, dar la fel de ineficient politic precum medicii Rafila şi Streinu-Cercel.

Trofeele se poartă doar în timpul campaniilor electorale. După care, ca orice trofeu, se aşează pe perete, printre alte trofee, mai mult sau mai puţin demodate. La prima vedere s-ar părea că situaţia în PSD şi PNL este similară. În realitate, încă de acum 30 de ani societatea civilă a preferat să se arunce în luptă de partea partidelor de dreapta. Intelectualii români preferă dreapta politică. Societatea Timişoara, Alianţa Civică, Grupul pentru Dialog Social, alte şi alte asociaţii civice, s-au afirmat ca expresii ale societăţii civile anti-PSD.

Social-democraţii au reuşit să realizeze un echilibru de forţe pe scena politică atrăgându-şi de partea lor sindicatele. Aşadar, societatea civică reprezentată de intelectualitate se raliază dreptei politice, în timp ce sindicatele merg pe mâna stângii politice, în speţă a PSD.  Ultimele proteste desfăşurate în aceste zile sunt organizate tot de „societatea civilă”, dar de una ce nu se încadrează în conceptul unanim recunoscut. Protestatarii de duminică din faţa clădirii Parlamentului sunt o masă neomogenă, greu de încadrat într-o categorie socio-profesională. Nu sunt nici sindicalişti propriu-zişi, nici intelectuali, nici bugetari, nici privaţi.

Deşi înclină spre AUR, poate şi spre PSD, protestatarii anti-mască nu au o orientare politică clar definită. Ei par să fie împotriva tuturor partidelor, dar mai cu seamă împotriva guvernului în funcţie. Aceste proteste nu afectează imaginea guvernului. Protestatarii nu au căderea să se pronunţe asupra necesităţii vaccinului anti-Covid. Există alte modalităţi de a limita extinderea pandemiei? Nu. :i atunci de ce să ţii seama de aceste proteste oportuniste?

România nu a impus mai multe restricţii decât alte ţări. Tot atât de adevărat este că nici nu a acordat atâtea ajutoare ca alte ţări.

Nu suntem nici la coada clasamentului în ceea ce priveşte numărul de vaccinări, dar nici nu ne situăm în rândul ţărilor cu cele mai drastice restricţii. De bine de rău, România a menţinut un echilibru între restricţii şi măsurile de relaxare. De aceea protestele nu au un impact foarte mare. Dar întrebarea rămâne: ce partid susţine societatea civilă? În mod foarte evident niciun partid.

PNL nu ştie folosi în interes propriu disponibilitatea societăţii civice, a intelectualilor, de a susţine valorile specifice unui partid de centru-dreapta. USR şi PLUS dau dovadă de răceală faţă de aceeaşi societate civică.  Prin urmare, PSD, deşi nu-şi poate apropia societatea civică, are avantajul de a fi susţinut de  sindicate.  Se va schimba ceva din cauza pandemiei? Raportul dintre partide şi societatea civică, dintre sindicate şi formaţiunile politice, rămân în acelaşi gen de relaţionare ca în urmă cu 20-30 de ani. Aşadar, „resetarea” bănuită că va fi provocată de pandemie nu este un fenomen atât de radical precum se anunţa. Lumea va fi la fel ca înainte de pandemie? Mai degrabă da.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş