AU ÎNFLORIT MACII...

Au înflorit macii în culoarea sângelui,

aș vrea să fug din mine

să mă prindă umbra dintr-o iubire...

au înflorit macii... au înflorit...

am îmbrăcat cu rouă lacrima unui zbor de vultur...

Lacrima rămasă umbră

s-a topit de dorul unui

răsărit de vânt...

Doar stânca mi-a răspuns

cu tăcerea unui val

dintr-o pictură de umbră,

Au înflorit macii în culoarea sângelui...

Au înflorit macii pe câmpul

plin de rouă înveșnicită în primăvara unei tăceri,

Mi-au răspuns culorile dintr-o pictură

nud - îmbrăcată doar cu tăcerea unui vis...

Azi, am pus în poartă dor la vânzare,

iar clipele de răsfăț dintr-un zbor de vultur

le-am trimis în concediu

pe un val împreună cu adierea unei iubiri...

Aflat în umbra unei lacrimi de nor

am vrut să cumpăr durerea

unei priviri dintr-o patimă de Fecioară...

Nu am avut atâția bani!

Am să pun la amanet așteptările

dintr-o pictură și o lacrimă de rouă...

au înflorit macii...

au înflorit macii în culoarea sângelui,

eu singur număr picurii de rouă,

mă simt un străin în mine...

Gând! Vis! Uitare! Au înflorit macii...

Vasile BELE

(Chiuzbaia, 6 iunie 2020)