Nu judeca!

Îmi judeci viața fără s-o cunoști,

Nu știi de mi-a fost rău sau mi-a fost bine...

Nici dacă pentru mine zorii zilei

S-au revărsat prin lacrimi și suspine...

Mă judeci... N-am călcat pe-același drum

Și poate n-o vom face niciodată.

Nu știi să-mi spui... Scânteia din cenușă

Va reuși să mai renasc-odată?

Nu mi-a-ntins nimeni mână de-am căzut,

N-o să mă plâng când norii se adună...

Nu judeca! Ce știi tu despre zbucium,

De valu-nalt stârnit de o furtună?

Mă judeci... Eu nicicând nu am s-o fac!

N-o să te răsplătesc cu-acea monedă...

Nu-ți cer să-ți învelești săracul suflet

În sentimente ce nu-l mai posedă...

Nu judeca! N-ai dreptul să o faci

Atâta timp cât n-am cerșit la tine...

Eu ți-aș fi dat și ultima felie

Și ți-aș fi dat și sufletul din mine.

Nu, nu-L voi mânia pe Dumnezeu

Și n-o să-ți spun nici vorba care doare!

Chiar de-mi voi ține fruntea aplecată,

N-o să mai fiu călcată în picioare!

Rodica Ochiș

Cluj Napoca

4 iunie 2024