Femeia val
Femeia lui era un val de alge
Ce-alene cobora dintr-un înalt…
Avea asemănare de catarge
Tot trupul ei ducea către nisipuri
Și-n mâna lui model de vis curgea.
Era femeia lui de peste timpuri
Și doar cu ea, pe sine se-alegea.
Cu vântul său, el i-aducea aproape,
Culoarea de albastru din minuni.
Femeia lui, cu sufletul de ape,
Îl împletea cu liniștea-n furtuni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu